G4Media.ro

Întâlnire Donald Trump – Viktor Orbán la Washington. De ce momentul e…

Întâlnire Donald Trump – Viktor Orbán la Washington. De ce momentul e unul esențial pentru ambele părți?

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat zilele trecute că președintele SUA, Donald Trump l-a invitat într-o vizită de lucru, la Washington, pe prim-ministrul Viktor Orbán. Potrivit propunerii de agendă, întâlnirea – care se va desfășura pe 13 mai – va avea loc într-un cerc restrâns. Au fost oferite puține detalii legate de agenda întâlnirii, dar analiștii americani cred că reuniunea ar putea reprezenta un moment esențial pentru ambele părți: pe de-o parte, Administrația Trump își continuă eforturile de a întări flancul estic al NATO și de a contracara influența Rusiei și Chinei în regiunea centrală și estică a Europei. Pe de altă parte, șeful Executivului de la Budapesta – criticat pentru derapajele flagrante la adresa democrației și a drepturilor omului – își va trece în palmares ziua în care Statele Unite l-au scos din izolarea în care l-au ținut în ultimii ani și l-au tratat ca pe un partener egal și necesar.

Anunțând vizita premierului în capitala federală americană, ministrul Szijjarto a menționat că pe agenda întâlnirii Trump-Orbán se află subiecte legate de securitatea energetică, cooperarea în domeniul apărării, relațiile bilaterale și problemele de securitate regională. Analiștii consideră însă că deplasarea la Washington a liderului maghiar va reprezenta mult mai mult decât o simplă reconfirmare a relațiilor bilaterale dintre Statele Unite și Ungaria. În timp ce țara sa este membră a Uniunii Europene și a NATO, Orbán a creat o relație strânsă cu președintele rus Vladimir Putin și a căutat să intre în grațiile Chinei pentru a primi investiții în infrastructură în valoare de miliarde de dolari, ca parte a ambițioasei inițiative „O centură, un drum” promovată de Beijing. O situație care, fără îndoială, stârnește îngrijorare la Washington.

Care sunt însă semnificațiile vizitei premierului Orbán la Casa Albă și la ce ne putem aștepta de la întâlnirea tête-à-tête dintre cei doi lideri?

* În ceea ce o privește, Administrația Trump își continuă eforturile de a întări flancul estic al NATO și de a contracara influența Rusiei și Chinei în regiune. Revenirea în forță în Europa Centrală și de Est este de altfel unul dintre punctele-cheie ale agendei de politică externă a actualei Case Albe. Acest lucru a fost evident încă de la intrarea în scenă a fostului secretar de stat adjunct pentru Europa și Eurasia, Wess Mitchell, care a dovedit că abordarea Administrației Trump privind Europa Centrală va fi complet schimbată față de cea a lui Barack Obama.

Criticii susțin că Administrația Obama a ignorat în mare măsură regiunea, refuzând să fie mai implicată până când liderii din ce în ce mai „iliberali” din zonă vor îmbunătăți situația delicată a drepturilor omului. Administrația Obama a înghețat angajamentul la nivel înalt cu omologii maghiari și a interzis intrarea în Statele Unite a șase oficiali maghiari acuzați că subminează valorile democratice.

Administrația Trump, cu o politică regională creionată în mare parte de Mitchell, a ales să nu se concentreze asupra drepturilor omului și, în schimb, să convingă regiunea nu doar să concureze, dar și să contracareze Rusia și China. Strategia lui Obama a fost considerată contraproductivă. În ultima săptămâna a lui Mitchell în această funcție, șeful diplomației americane, Mike Pompeo a călătorit în regiune (a fost prima vizită efectuată de către un secretar de stat al Statelor Unite în Ungaria după 2011), anunțând în mod clar că Statele Unite se vor implica activ în zonă, concurând cu Moscova și Beijingul.

În urmă cu câteva săptămâni, președintele Trump a fost gazda premierului ceh Andrej Babis. Vinerea trecută, liderul american l-a primit la Casa Albă pe Peter Pellegrini, prim-ministru al Slovaciei. Premierul polonez Mateusz Morawiecki trebuia să viziteze și el Washingtonul luna trecută, însă vizita sa a fost amânată. Pe 13 mai, va fi rândul șefului Executivului de la Budapesta sa aterizeze în orașul de pe Potomac.

Faptul că liderii din așa-numită regiune Vișegrad, care include Polonia, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia – toate foste state comuniste care sunt în prezent membre ale NATO – sunt primiți la Washington nu este așadar deloc surprinzător. Urmând politică inițiată de Wess Mitchell, ideea administrației republicane este să devină angajată și să fie prezentă în țările din Vișegrad. „De prea multe ori în trecutul recent, Statele Unite au fost absente din Europa Centrală,” a spus Pompeo în discursul de la Budapesta. „Este inacceptabil. Rivalii noștri au umplut acele viduri.” Pompeo a descris Administrația Trump ca pe un aliat critic pentru regiune și a cerut Ungariei și vecinilor săi să respingă relațiile mai apropiate cu Rusia și înțelegerile economice cu China. Statele Unite fac acum pași importanți pentru a reveni în regiunea pe care, voit sau nu, au ignorat-o o bună bucată de vreme.

Și chiar dacă timide, există deja semne că strategia lui Mitchell a început să prindă contur în Ungaria. Budapesta a semnalat că va fi receptivă să-și reducă dependența de Rusia în ceea ce privește gazele naturale, o prioritate cheie a Statelor Unite. Luna trecută, în paralel cu evenimentele care au marcat cea de-a 70-a aniversare a înființării NATO, Washingtonul și Budapesta au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării.

* Situația din Ungaria este una care preocupă cu adevarat oficialii de la Washington. De la venirea la putere în 2010, Orbán a erodat democrația Ungariei și a căutat legături tot mai strânse cu președintele Putin. Pe plan intern, Orbán și partidul său Fidesz au rescris legile electorale, au elaborat politici bazate pe xenofobie, au redus independența instanțelor de judecată, au atacat independența mass-media și au forțat relocarea Universității Central Europene, acreditată în SUA.

Aceste lucruri au stârnit fără îndoiala îngrijorări reale printre autoritățile americane. De exemplu, într-o întâlnire avută anul trecut cu oficialii maghiari, Mitchell si-ar fi exprimat direct frustrarea legata de acțiunile lor ce vizau sabotarea normelor democratice, iar în timpul vizitei sale în Ungaria, secretarul de stat Pompeo s-a întâlnit cu liderii societății civile și a vorbit despre necesitatea de a susține instituțiile democratice – o critică voalată la adresa tendințelor tot mai autoritare ale lui Orbán.

În cadrul aceleiași vizite, Pompeo a exprimat, de asemenea preocupările Statelor Unite din cauza legăturilor în creștere dintre Ungaria și Rusia. După cum a afirmat el în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de ministrul de externe al Ungariei, „nu trebuie să îl lăsăm pe Putin să producă diviziuni între prietenii din NATO.” În ciuda avertismentelor americane însă, Orbán a continuat să se apropie de Moscova, dar și de Beijing. Banca Internațională de Investiții cu sediul la Moscova, denumită „Banca lui Putin,” a primit recent aprobarea să se mute la Budapesta, cu toate privilegiile și imunitățile posibile, chiar dacă numeroase voci au atras atenția că este vorba de „un cal troian al Rusiei” în UE și NATO. În plus, Ungaria a primit cu brațele deschise compania Huawei, care are la Budapesta cel mai mare centru de logistică din afara Chinei, iar într-o întâlnire cu Huawei în aprilie ministrul de finanțe al Ungariei a declarat că va permite desfășurarea în toată țara a echipamentelor Huawei, atât de mult criticate de americani.

Administrația de la Washington, conștientă de jocul dublu făcut de către Orbán, a adoptat până acum o politică binevoitoare față de guvernul maghiar. Administrația Trump a încercat să câștige bunăvoința lui Orbán prin încetarea criticilor lansate în mod frecvent de Departamentul de Stat pe timpul președintelui Obama. În plus, actualul ambasador american la Budapesta, David Cornstein, a declarat că nu vede nici o problemă cu democrația din Ungaria, pe care predecesorul său a descris-o drept un regim autoritar tot mai pronunțat. După plângerile lui Orbán, Departamentul de Stat a anulat la începutul acestui an un grant destinat finanțării presei independente din Ungaria, unde aproape toate publicațiile sunt controlate de aliații premierului. Observatorii remarca ca Statele Unite știu că au nevoie de Ungaria, la fel cum Ungaria are nevoie de americani. Dar răbdarea americana ar putea sa aibă și ea o limita.

Unii comentatori cred de aceea că problema a devenit presantă pentru americani. Convinși că situația trebuie rezolvată cu orice preț, americanii sunt dispuși să treacă peste problemele drepturilor omului și statului de drept în acest proces și să convingă Ungaria de necesitatea abandonării apropierii de Rusia și China și de revenirea în sfera de putere și influență occidentale. Este exact ceea ce s-a întâmplat și în cazul altor țări, iar Statele Unite par să accepte costurile politice, economice și morale ale unei astfel de decizii. Ungaria a mers mult prea departe spre Est, iar revenirea în tabăra Vestului trebuie făcută indiferent de costuri.

În acest context, trebuie menționat ca criticii cred că alianța lui Orbán cu Statele Unite nu trebuie să fie o scuză pentru sprijinirea necondiționată a politicilor sale. Deși atitudinea conciliatoare a Statelor Unite ar putea aduce îmbunătățiri pe termen scurt în relațiile bilaterale și ar putea asigura vânzări de arme către Ungaria, în cele din urmă va trimite un mesaj periculos aliaților și rivalilor că Washingtonul este dispus să facă compromisuri cu privire la ceea ce pretinde că sunt valorile sale esențiale. De aceea va fi important de văzut ce se va discuta la Washington si ce anume îi va spune Trump lui Orbán despre aceste lucruri care irita Statele Unite. Bineînțeles, dacă îi va spune ceva.

* La rândul sau, Viktor Orbán are aproape numai de câștigat din deplasarea în SUA. După ani de zile în care a fost izolat de administrația americană, din cauza violării sistematice a normelor democratice și a tendinței de apropiere de Rusia și China, Orbán a ajuns într-o poziție în care îl face un partener necesar și indispensabil pentru Statele Unite în această parte a continentului european.

Fără îndoială, statutul lui va fi întărit în urma vizitei la Washington. Este, spun susținătorii lui, un lucru pe care Orbán îl merită cu prisosință: liderul de la Budapesta a fost primul premier european care a sprijinit în mod public candidatura la președinție a lui Trump și a lăudat constant politica „America First” a republicanului, despre care Orbán susține că i-a legitimat propria marcă de naționalism. Din acest punct de vedere, vizita liderului maghiar în America este un punct câstigător evident.

* Dincolo de lovitura de imagine, vizita la Washington mai este importantă pentru Orbán și dintr-un alt motiv: cel electoral. Alegerile pentru Parlamentul European bat la ușa, iar suportul pe care îl va primi de la Trump (este de altfel de așteptat ca liderul de la Casa Alba sa facă declarații pe aceasta tema în mod public sau sa trimită unul dintre binecunoscutele si controversatele sale mesaje tweet) este important. Viktor Orbán și ceilalți lideri de la Vișegrad, precum Trump, se opun în mod direct imigrației și sunt naționaliști înfocați. Orbán a spus de altfel că viitoarele alegeri pentru Parlamentul European vor fi decise de această chestiune. „Vom decide dacă ne apăram cultura noastră creștină europeană sau cedăm terenul multiculturalismului,” a spus el membrilor și susținătorilor partidului Fidesz.

De altfel nu puțini sunt cei care cred că oficialii americanii văd în premierul maghiar un jucător european important, a cărui influență va crește după scrutinul din 23 mai. Prin vizita în capitala americană și validarea lui de către Trump, profilul internațional al lui Orbán, un lider european cel puțin controversat, are astfel doar de câștigat cu doar câteva zile înainte de niște alegeri europene importante.

Mai mult, covorul roșu cu care va fi așteptat Orbán va legitima, spun multe voci, democrația sa iliberală și, foarte probabil, îl va încuraja să își intensifice lupta cu Uniunea Europeană. În acest context, președintele Trump, care a criticat deseori blocul comunitar, va avea la rândul său în Orbán un aliat în situația în care confruntările sale economice, financiare sau politice cu UE vor continua și în perioada următoare.

* În sfârșit, vizita lui Orbán va avea, fără doar și poate, și o componentă economică majoră. Potrivit paginii de știri Direkt36, Trump și Orbán ar putea anunța la Washington că Ungaria va achiziționa echipament militar de la un furnizor din Statele Unite. În timpul vizitei lui Pompeo din luna februarie a acestui an, oficialii de la Budapesta au confirmat că se află în discuție să cumpere din Statele Unite un sistem de apărare anti-aeriană cu rază medie de acțiune.

De asemenea, guvernul maghiar a vehiculat ideea că va cumpăra avioane de vânătoare de la Lockheed Martin Corp. după expirarea contractului actual de închiriere pentru avioanele Gripen, în 2026. O înțelegere avantajoasă pentru ambele țări și, mai ales, pentru doi lideri pentru care, dincolo de discuțiile despre democrație, drepturile omului și naționalism, pragmatismul este un factor care atârnă greu în balanță.

Surse: Bloomberg, Washington Post, Washington Examiner, Foreign Policy, Direkt36

Foto: Casa Albă

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. Romania ar trebui sa ia notite si sa invete diplomatie de la Ungaria. Oricum, cred ca si noi avem relatii strategice cu SUA.

  2. Despre Ținutul Secuiesc or discuta?

  3. Romania sa ia notite ?
    Si dumneata cine esti ?
    Nu va suparati dar este evident din exprimarea pe care o aveti ca dumneavoastra nu va includeti in Romania pe care o trimiteti la notite si daca lucrurile stau asa atunci ce va pasa ?
    Daca vreti sa jigniti Romania aveti bunul simt si scrieti in limba matii nu in limba romana ca sa fie asa mai cu coloana vertebrala, cu mai mult curaj.
    Daca sunteti roman intamplator, vi se pare domnule, cineva va mintit ca sunteti.

    • Bai românaș verde, vezi ba, ca te bate limba materna, martalogule. Când zici de ma-sa se scrie ma-ta:) iar Crimeea e cu “C” in românește. Ce dracu învățați ba la școala, cum sa furați portofele prin ue?

    • …din păcate/din fericire România este iarăși un stabilopod geostrategic..
      …din pacate/din fericire România nu va fi niciodată alături de rUSIA (genetic)..
      …din păcate/din fericire România = 3Vișegrad

    • Cine vorbește, postacul harley „babaiatule” care e vânăt de la cât l-a „bătut limba maternă”. Ce tupeu are, jigodia, vorbește el de „învățat la școală”, un semi-analfabet care ” se repetă” pe el însuși când scrie.

  4. Dezolant. Atacuri primitive la persoană, nimic la obiect.

  5. Chiar nu va dați seama că orban e chemat la ordin? Numai ungurasii cu creierele lor de găină pot crede ca orban va fi tratat ca de la egal la egal.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.