Începutul școlii umple fast-foodurile / Medicul Gindrovel Dumitra: Masa de prânz ar trebui să existe în toate școlile, accesul la „junk food” să nu fie facil, adolescenții să fie informați și tratați deja ca adulți, care iau decizii / Ce spun statisticile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mâncarea rapidă, de tip fast-food este la îndemână mai ales pentru adolescenți, odată cu începerea școlii. Plecați de acasă pentru cel puțin 7-8 ore zilnic, aceștia găsesc cam în apropierea oricărui liceu soluții ieftine și rapide pentru a-și astâmpăra foamea. Este foarte ușor ca acest tip de mâncare să devină un obicei, să se transforme chiar în exces și să ducă la obezitate și la alte tipuri de afecțiuni chiar din tinerețe, avertizează medicul Gindrovel Dumitra de la Societatea Națională de Medicina Familiei, într-un dialog cu G4Media.ro/ENTR. Acesta propune și câteva soluții pentru a rezolva aceste probleme de alimentație ale adolescenților.

„Copiii sunt expuși agresiv acestui tip de oferte comerciale și nu fac față psihologic”, a explicat Gindrovel Dumitra.

Soluțiile propuse:

• Educație medicală în familie și la școală. „Inclusiv adulții trebuie să fie conștienți că mâncarea de acest tip face foarte mult rău.
• La nivel instituțional, trebuie respectată masa de prânz. „Școala trebuie să ofere masa de prânz și să aloce un timp rezonabil pentru aceasta”.
• Este nevoie de reglementare, astfel încât expunerea copiilor la marketingul pentru aceste produse să fie mult redusă, iar băuturile carbogazoase și alimentele așa-numite „junk food” să nu fie accesibile în apropierea școlilor. Nu ar trebui să existe fast-food la doi pași de liceu.
• „Adolescenții ar trebui să aibă o percepție corectă asupra riscurilor, fie că este vorba despre alcool, fumat, droguri sau mâncare. Pentru conștientizare, avem nevoie de informare, dar într-o modalitate în care adolescenții să fie conștienți că înțelegem nevoile lor. Ei trebuie tratați deja ca niște adulți. Nu poate să fie o discuție prin care noi să le propunem să-și schimbe comportamentul, ci ei să fie cei care iau deciziile asumat”.
• În fiecare școală ar trebui să existe psiholog, care să găsească soluția individuală pentru fiecare.

Guvernul a inclus în anul școlar 2022-2023 un număr de 300 de școli în programul Masă caldă. Văzut ca un program social, în acesta nu au mai fost incluse colegiile naționale. „Din această listă, spre deosebire de anii anteriori, nu mai fac parte colegii naționale pe care considerăm că nu le putem include în lista celor care au cea mai mare nevoie de masă caldă”, a explicat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Alocația zilnică pentru masa caldă la școală este de 15 lei pe copil.

Copiii din România, tot mai afectați de obezitate

Cel mai recent raport privind starea de sănătate a copiilor și tinerilor din colectivitățile școlare, pentru anul școlar 2019-2020, primul de pandemie, cu restricții severe în semestrul doi, realizat de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, a constatat următoarele rezultate din peste 40.000 de copii evaluați:

• Au fost depistați cu afecțiuni cronice un procent de 32% morbiditate generală, cu două procente mai mare decât în anul școlar precedent.
• Principalele afecțiuni cronice, la nivel național: pe primul loc se află viciile de refracție (7,1% ), iar pe locul al doilea obezitatea de cauză neendocrină (4,9%).
• „Din totalul copiilor și tinerilor examinați un procent de 73,4% prezintă dezvoltare fizică armonică și 26,6% dezvoltare fizică dizarmonică. În mediul rural procentul de copii cu dezvoltare fizică dizarmonică este mai mare decât în mediul urban (36,3% față de 25,8%). Și în acest an atât în mediul urban, cât și în cel rural, procentul copiilor cu dizarmonie prin plus de greutate este superior procentului copiilor cu dizarmonie prin minus de greutate.”

Cum a evoluat prevalența obezității la copii și tineri în perioada 2011-2020