G4Media.ro

Începutul școlii umple fast-foodurile / Medicul Gindrovel Dumitra: Masa de prânz ar…

Sursa foto: Pixabay

Începutul școlii umple fast-foodurile / Medicul Gindrovel Dumitra: Masa de prânz ar trebui să existe în toate școlile, accesul la „junk food” să nu fie facil, adolescenții să fie informați și tratați deja ca adulți, care iau decizii / Ce spun statisticile

Mâncarea rapidă, de tip fast-food este la îndemână mai ales pentru adolescenți, odată cu începerea școlii. Plecați de acasă pentru cel puțin 7-8 ore zilnic, aceștia găsesc cam în apropierea oricărui liceu soluții ieftine și rapide pentru a-și astâmpăra foamea. Este foarte ușor ca acest tip de mâncare să devină un obicei, să se transforme chiar în exces și să ducă la obezitate și la alte tipuri de afecțiuni chiar din tinerețe, avertizează medicul Gindrovel Dumitra de la Societatea Națională de Medicina Familiei, într-un dialog cu G4Media.ro/ENTR. Acesta propune și câteva soluții pentru a rezolva aceste probleme de alimentație ale adolescenților.

„Copiii sunt expuși agresiv acestui tip de oferte comerciale și nu fac față psihologic”, a explicat Gindrovel Dumitra.

Soluțiile propuse:

  • Educație medicală în familie și la școală. „Inclusiv adulții trebuie să fie conștienți că mâncarea de acest tip face foarte mult rău.
  • La nivel instituțional, trebuie respectată masa de prânz. „Școala trebuie să ofere masa de prânz și să aloce un timp rezonabil pentru aceasta”.
  • Este nevoie de reglementare, astfel încât expunerea copiilor la marketingul pentru aceste produse să fie mult redusă, iar băuturile carbogazoase și alimentele așa-numite „junk food” să nu fie accesibile în apropierea școlilor. Nu ar trebui să existe fast-food la doi pași de liceu.
  • „Adolescenții ar trebui să aibă o percepție corectă asupra riscurilor, fie că este vorba despre alcool, fumat, droguri sau mâncare. Pentru conștientizare, avem nevoie de informare, dar într-o modalitate în care adolescenții să fie conștienți că înțelegem nevoile lor. Ei trebuie tratați deja ca niște adulți. Nu poate să fie o discuție prin care noi să le propunem să-și schimbe comportamentul, ci ei să fie cei care iau deciziile asumat”.
  • În fiecare școală ar trebui să existe psiholog, care să găsească soluția individuală pentru fiecare.

Guvernul a inclus în anul școlar 2022-2023 un număr de 300 de școli în programul Masă caldă. Văzut ca un program social, în acesta nu au mai fost incluse colegiile naționale. „Din această listă, spre deosebire de anii anteriori, nu mai fac parte colegii naționale pe care considerăm că nu le putem include în lista celor care au cea mai mare nevoie de masă caldă”, a explicat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Alocația zilnică pentru masa caldă la școală este de 15 lei pe copil.

Copiii din România, tot mai afectați de obezitate

Cel mai recent raport privind starea de sănătate a copiilor și tinerilor din colectivitățile școlare, pentru anul școlar 2019-2020, primul de pandemie, cu restricții severe în semestrul doi, realizat de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, a constatat următoarele rezultate din peste 40.000 de copii evaluați:

  • Au fost depistați cu afecțiuni cronice un procent de 32% morbiditate generală, cu două procente mai mare decât în anul școlar precedent.
  • Principalele afecțiuni cronice, la nivel național: pe primul loc se află viciile de refracție (7,1% ), iar pe locul al doilea obezitatea de cauză neendocrină (4,9%).
  • „Din totalul copiilor și tinerilor examinați un procent de 73,4% prezintă dezvoltare fizică armonică și 26,6% dezvoltare fizică dizarmonică. În mediul rural procentul de copii cu dezvoltare fizică dizarmonică este mai mare decât în mediul urban (36,3% față de 25,8%). Și în acest an atât în mediul urban, cât și în cel rural, procentul copiilor cu dizarmonie prin plus de greutate este superior procentului copiilor cu dizarmonie prin minus de greutate.”

Cum a evoluat prevalența obezității la copii și tineri în perioada 2011-2020

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

8 comentarii

  1. Va axati gresit pe o categorie de persoane. Consumul alimentelor nesanatoase trebuie reglementate de sus pentru toate categoriile de oameni. Domnul care a comentat crede ca daca nu este in apropierea scolii nu exista comenzi de grup facute pe diferitele aplicatii? Pur si simplu sa le bage taxe ca sa fie obligati sa le faca mai scumpe decat mancarea sanatoasa si se rezolva in timp. Se complica lumea cu psihologi, interzicerea reclamelor si alte tampenii.

  2. Nu exista junk food ! Exista doar excese alimentare. Acest tip de eticheta denota necunoastere si spalare la creier.

    • Corect. Ca sa fie dusa aberatia pana la capat, urmatoarea propunere va fi sa se deschida restaurante cu cel putin 2 stele michelin, care vand „gold food”- la propriu.

    • De acord. Si eu am in frigider un parizer care rezista de 3 saptamani. Nu ii inteleg cum spun ca e junk daca ne ajuta sa nu aruncam mancarea. Fast food e cea mai buna inventie, o shawarma pe zi, satul te face sa fii.

  3. programul zilnic la scoli poate fi de cel mult 4 ore (lb. romana , matematica , fizica , lb. straine,chimie, ed. fizica, muzica si desen). Celelalte discipline( istorie, geografie, religie, biologie …) pot fi reduse / predate numai pe parcursul unui an scolar sau doi, sau predate online, iar copiii sa nu fie nevoiti sa stea la scoala prea mult . Oricum, informatiile despre istorie si geografie sunt accesibile pe canalele tv si internet, si prezentate confortabil, insotite de imagini, iar religia este suficient sa fie predata un singur an.

  4. Ieri am văzut o mămică cu un băiețel de vreo trei ani, pe care îl îndopa cu o felie de pizza luată de la Luca……
    Ei îi cădeau mâinile dacă îi pregătea o pizza în casă 😶😶😶

  5. Ce va contraziceți in articol. La începutul articolului ziceți de reguli care mai mult ar însemna că copii sa fie tratați că niște deținuți apoi spuneți că ei trebuie tratați că adulți să ia decizii asumat. Pai ori lăsați fast foodurile la doi pași de liceu dar faceți campanie pro sănătate și lăsați fiecare să aleagă ce vrea, fie desființați fast foodurile din apropierea scolii dar asta nu ar mai însemna că ii lăsați să ia singuri decizii că adulți ci ar fi constrânși, nu i-ați trata că pe adulți ci că pe deținuți.

  6. Shaorma rămâne masa de toate zilele a românului!Așa să ne ajute Dumnezeu!😇