Încă un independent şi-a depus candidatura la Biroul Electoral Central / Absolvent al Facultății de Științe Politice București, activist cu experiență profesională la marile companii IT: Hewlett-Packard, Oracle și UiPath

Încă un candidat independent şi-a depus, vineri, candidatura pentru alegerile prezidenţiale. Biroul Electoral Central urmează să analizeze documentele şi să anunţe decizia, transmite News.ro.

”Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 (BEC) informează că, în data de 14.03.2025, a fost depusă propunerea de candidatură independentă a domnului Paul Ispas pentru funcţia de Preşedinte al României”, anunţă, vineri, BEC.

Judecătorii urmează să analizeze şi să se pronunţe cu privire la îndeplinirea condiţiilor de legalitate pentru înregistrarea candidaturii.

Decizia BEC privind înregistrarea sau respingerea candidaturii va fi adusă la cunoştinţa publicului.

Platformă politică

”În ultimele două luni trecute de la „șocul” primului tur al alegerilor anulate am realizat că societatea românească are nevoie de o infuzie de realism. Mă simt pregătit și motivat să am un aport în acest sens. Angajamentul meu este că mereu voi pune România pe primul loc și cetățenii în prim plan”, spune Paul Ispas.

Programul candidatului independent la alegerile prezidențiale:

1. Securitate națională

România – Furnizor de securitate pentru Europa

-Prin poziția sa geostrategică, România trebuie să-și consolideze relațiile militare cu ceilalți doi mari furnizori de securitate din regiune: Turcia și Polonia. Mă angajez să continuăm colaborarea cu acești parteneri rezultată în urma aderării la NATO.

-Securitatea Mării Negre va fi o prioritate în contextul asigurării linilor comerciale pentru toate statele riverane.

-Adăugarea factorului de securitate militară în Inițiativa celor Trei Mări va fi o prioritate.

Armată modernă și puternică

-Creșterea progresivă a bugetului pentru apărare până la 5% din PIB, pentru a ne adapta la noile realități geopolitice;

-Dezvoltarea industriei locale de apărare prin producția de drone, echipamente militare și rachete balistice;

-Evaluarea necesității creșterii vârstei de pensionare pentru militari, sprijinirea acestora prin salarii competitive, condiții mai bune și oportunități de pregătire continuă.;

-Consolidarea bazelor strategice NATO, inclusiv Deveselu și Kogălniceanu, și modernizarea flotei navale pentru a proteja securitatea în Marea Neagră.

Control civil asupra serviciilor

Președintele României numește șefii serviciilor României.

Prin aceasta vorbim de una dintre singurele pârghii de control civil asupra activității serviciilor. Sunt necesare câteva elemente clare ce trebuie asumate de cei care vor ocupa aceste funcții:

-Numirea șefilor serviciilor pe criterii de competență, cu asumarea unor obiective clare;

-Raport public anual privind activitatea și cheltuielile bugetare;

-Creșterea transparenței prin informări regulate în fața Parlamentului.

2. Diplomație: România, lider regional și European

-România poate și trebuie să devină un furnizor de securitate și stabilitate în Europa de Est, prin consolidarea relațiilor strategice cu parteneri precum Polonia și Turcia;

-Crearea unui hub economic regional: Bucureștiul poate deveni centrul unui consorțiu economic în Europa de Est, atrăgând investiții din domenii strategice precum IT, energie regenerabilă și producție industrială
de înaltă valoare;

-Lansarea unui fond regional pentru inovație: Un program finanțat în colaborare cu partenerii europeni, destinat susținerii start-up-urilor românești care dezvoltă soluții inovatoare în tehnologie, energie și agricultură sustenabilă;

-Dezvoltarea unui coridor economic transbalcanic:

Parteneriate cu țările vecine pentru a crea rețele de infrastructură și transport care să lege România de piețele din Balcani și Europa Centrală, în continuarea Inițiativei celor Trei Mări.

3. Diplomație: Extinderea relațiilor globale

Vom dezvolta relații diplomatice active cu toate țările lumii, inclusiv cu state mai puțin accesate în trecut.

Voi căuta oportunitățile specifice în fiecare relație: atragerea de investiții, parteneriate comerciale, îmbunătățirea relațiilor diplomatice.

4. Educație prin cultură și cultura educației

În epoca mediilor sociale a post-adevărului și a tehnologiilor noi de tipul Inteligenței Artificiale, trebuie să readucem
cultura în educație.

-Voi propune organizarea anuală în România a unui festival de artă și inovație culturală la nivel regional, care să atragă artiști, creatori și investitori culturali din Europa și din lume;

-Voi analiza și propune reformarea centrelor culturale românești din Europa (institute culturale) astfel încât să se concentreze cu adevărat pe întărirea identității culturale naționale;

-Voi propune un proiect național sub patronatul Președinției în care oameni de cultură din toate domeniile din România să ajute la îmbunătățirea actului educațional.

5. Sprijinirea educației superioare

-Atragem profesori de renume internațional pentru a preda în universitățile românești, ridicând standardele educaționale;

-Promovarea intelectualilor publici ai României pentru a atrage viitori studenți în învățământul superior va deveni o prioritate.

6. Justiție independentă și credibilă

Progresele României în domeniul justiției au fost puternic încetinite în ultimii ani prin decizii ale Curții Constituționale, implicarea limitată și fără curaj a procurorilor în urmărirea interesului României pentru atingerea statului de drept, precum și degradarea încrederii publicului în justiția românească.

-Numirea procurorilor se va face strict pe baze meritocratice, preferabil prin concurs;

-Numirea judecătorilor la Curtea Constituțională se va face prin evaluarea doctrinei la care aceștia aderă cu privire la statul de drept.
Independența decizională este un factor esențial.

-Voi participa la ședințele CSM de interes național.

-Lupta anti-corupție nu doar trebuie să continue, ci trebuie să devină eficientă și credibilă.

7. Tehnologiile viitorului în România

-Amprenta companiilor din IT în România este foarte mare, cu mari centre de operațiuni de la Amazon, Oracle, Mircosoft și altele, noi având și două modele uriașe de succes autohtone: UiPath și Bitdefender, alături de
altele cu potențial uriaș.

-Administrația prezidențială trebuie să devină un exemplu în domeniul digitalizării și adopției de noi tehnologii din domeniul Inteligenței Artificiale;

-Ar trebui să urmărim participarea în proiectele europene de dezvoltare a noilor tehnologii, în special în parteneriat cu Olanda, și să replicăm, pe cât posibil, proiectul Stargate din SUA la nivel European;

-Realizarea de investiții în programe de alfabetizare digitală pentru toate vârstele și în proiecte naționale de adopție a
tehnologiilor de ultimă generație.

8. Economie solidă pentru viitor

-Economia României este una dintre cele mai variate din UE. Lucrul acesta are un mare beneficiu, anume impactul relativ mic pe care îl poate avea o eventuală criză dintr-un anumit domeniu de producție, distribuție
sau consum.

-Atragerea de investiții strategice în domenii precum IT, energie, și agricultură vor fi o prioritate;

-Voi facilita accesul antreprenorilor locali la finanțări și piețe externe;

-Susținerea producției locale este obligatorie pentru Administrația Prezidențială;

-Voi urmări și promova valorificarea potențialului în agricultura bio a României. Produsele ecologice trebuie să facă parte din fiecare masă a românilor.

9. Comunitățile etnice

-România a fost un exemplu pentru felul în care își tratează minoritățile etnice. Vom redeveni un exemplu european și global. Trebuie să garantăm pluripartidismul etnic. Reprezentanții comunităților trebuie să intre într-o competiție democratică pentru a accede în Parlament.

10. Eficiența statului: comunicare instituțională și interinstituțională

Un președinte eficient este un facilitator al dialogului, care promovează transparența și încrederea între instituții, administrație și cetățeni. Comunicarea corectă și colaborarea strânsă reprezintă fundația unei
societăți care funcționează armonios. Din această perspectivă, îmi propun:

-Creșterea nivelului de încredere al populației în anumite instituții care se erodează constant: Guvern, Parlament, Președinție, Administrație Locală, Justiție etc. Creșterea încrederii se face prin intervenția în comunicarea instituțională, educarea populației cu privire la activitatea acelor instituții, evaluarea performanței instituțiilor pe baza unor indicatori obiectivi specifici activității. Astfel, voi propune lansarea unei platforme digitale de informare publică, unde cetățenii să poată accesa în timp real rapoarte de activitate, bugete, proiecte și rezultate ale
instituțiilor;

-Societatea civilă și activismul civil au crescut ca impact semnificativ în ultimii ani. Acest trend nu trebuie oprit, ci susținut. Astfel, mă angajez să creez un fond prezidențial. Acest fond va susține inițiative ale societății civile din domenii esențiale precum: mediu, civism, educație, abandon școlar, incluziune socială.

-Instituirea unei obligații pentru toate instituțiile cu care Președintele colaborează direct să publice rapoarte periodice de activitate. Acestea vor include obiectivele realizate, cheltuielile și modul de utilizare a
resurselor publice.

-Organizarea periodică de sesiuni de consultare între instituții, administrația prezidențială și societatea civilă, pentru a asigura alinierea pe obiectivele naționale prioritare

11. România pregătită pentru viitoare crize

În epoca accesului la date și a rațiunii, anumite situații de criză pot fi prevăzute. De exemplu chiar dacă comunitatea globală nu cade de acord asupra sursei schimbărilor climatice, și evident nu cade de acord asupra prevenirii lor, România trebuie să fie pregătită. De asemenea, o viitoare pandemie nu este de exclus, cum nici un val nou de refugiați în Europa nu este imposibil, mai ales în noul context geopolitic. Pregătirea cu manuale de criză
pe anumite domenii este esențială pentru un răspuns rapid.

12. Republica Moldova în Europa alături de România

România trebuie să aibă un parteneriat special cu Republica Moldova. Trebuie să ne asigurăm de parcursul European și Nord Atlantic al Moldovei. Președintele României are pârghiile diplomatice necesare să susțină direcția pe care Moldova a decis-o. Frații noștri de peste Prut au luat această decizie ca urmare a îndemnului și exemplului României. În plan secundar, nu exclud nicio discuție despre întregirea neamului românesc sub aceleași granițe. Asta trebuie făcută pe timp de pace, cu concursul ambelor popoare și fără să fie percepută drept o amenințare pentru nimeni, și numai după tranșarea problemelor republicilor separatiste din Moldova.

13. Interes național – România pe primul loc, cetățenii în
prim-plan

Termenul „Interes Național” trebuie să fie mai mult decât o expresie vagă sau un pretext pentru decizii politice oportuniste. Pentru mine, interesul național înseamnă acordarea de prioritate nevoilor reale ale românilor și transparența totală în luarea deciziilor care le influențează viața. România pe primul loc și cetățenii în prim-plan, este principiul care va ghida întreaga mea activitate.

-Consultare permanentă cu cetățenii: Voi iniția referendumuri pe teme majore care privesc viitorul țării, ori de câte ori vocea societății contravine direcției date de decidenți. Poporul este și va rămâne suveran.

-Dialog deschis cu partidele: Mă voi asigura că vocile tuturor partidelor parlamentare sunt ascultate în dezbaterile legate de subiecte de importanță națională. Interesul național trebuie să fie construit
pe consens și colaborare.

-Parteneriate corecte și benefice: Relațiile cu NATO, UE și partenerii noștri comerciali vor fi ghidate de corectitudine, respect reciproc și beneficii clare pentru România.

Studii

Paul Ispas este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București și are un master în Comunicare Politică și Marketing Electoral la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

Se declară pasionat de istorie, iar autorii lui preferați sunt Neagu Djuvara și Lucian Boia, dintre români, și apreciază realismul lui Yuval Noah Harari.

Activitate profesională

Paul Ispas are peste zece ani de experiență în companii mari de IT: Hewlett-Packard, Oracle și UiPath.

„Acolo am învățat ce înseamnă negocierea, managementul de proiect, munca peste program, succesul și eșecul. Am înțeles de timpuriu cum arată tehnologiile viitorului, care sunt oportunitățile și amenințările. Am avut oportunitatea să îmi reprezint angajatorii în fața clienților din industrii și țări diverse în nenumărate rânduri”, spune Paul Ispas.

Activism

Prima experiență ca activist a avut-o la 16 ani.

Prima implicare în societatea civilă a fost în rolul de președinte al Consiliului Județean al Elevilor Brașov, calitate în care a militat pentru drepturile elevilor.

Consiliul Copiilor ”Spune” a fost un proiect în care, împreună cu reprezentanți ai copiilor din toată țara, a scris un raport privind respectarea drepturilor copiilor în România.

A făcut parte 3 ani dintr-un proiect finanțat european care urmărea prevenirea și combaterea abandonului școlar. Proiectul a fost implementat de Fundația World Vision România în parteneriat cu Patriarhia Română.

Viață personală

Paul Ispas este căsătorit și are un copil.