Încă un act în lupta subterană pentru fondurile europene între două ministere. Miza: cine împarte miliardele de euro pentru baronii locali

Ministerul Fondurilor Europene a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern prin care miliardele de euro din Programul Operațional Regional (fondurile pentru lucrările de investiții locale) vor fi gestionate de Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ONG-uri controlate de puternicii șefi de Consilii Județene și primari), în loc să fie gestionate de Ministerul Dezvoltării, cum s-a întâmplat până acum.

Dacă proiectul va fi aprobat, va fi o mică revoluție în gestionarea fondurilor europene, în sensul că această resursă majoră va scăpa de controlul de la centru (exercitat de obicei de premier, prin intermediul ministrului Dezvoltării) și va trece sub control local.

Proiectul a fost făcut public pe 30 iunie și va sta în dezbatere 10 zile pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Problema este însă că, în acest moment, nu există o bază legală pe care să se sprijine acest proiect de HG. Motivul e că cele opt Agenții pentru Dezvoltare Regională (ADR) nu au un statut juridic care să le permită să gestioneze fonduri europene. Ele nu sunt instituții publice, ci au statul de organizație non-guvernamentală.

PNL și PSD au vrut să rezolve această problemă cu o lună în urmă, când au votat în Parlament o lege care schimba radical arhitectura instituțională de gestionare a fondurilor UE destinate comunităților locale, ducând decizia la cele opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR) și scoțând Ministerul Dezvoltării din schema deciziei.

Legea adoptată în 10 iunie a fost însă atacată de Înalta Curte de Casație și Justiție la Curtea Constituțională.

Proiectul de lege a fost inițiat de Florin Roman (PNL), alături de parlamentari de la toate partidele, mai puțin USR. În esență, modificarea majoră e că legea ia decizia și gestiunea banilor UE din Programul Operațional Regional (POR) de la guvern (Ministerul Dezvoltăriii) și le duce la cele opt Agenții de Dezvoltare Regională, adică opt ONG-uri controlate de liderii locali, primari și șefi de consilii județene.

Guvernul Orban adoptase la începutul anului o ordonanță de urgență cu un conținut similar, dar a retras de la publicare actul legislativ pentru că a primit aviz negativ de la Ministerul Justiției. Problema semnalată de Ministerul Justiției în avizul dat e că aceste Agenții de Dezvoltare Regională sunt acum ONG-uri (fondate de primării și consilii județene) care nu pot îndeplini funcția de autoritate de management (AM), pentru că pot deveni autorități de management doar autoritățile publice. Or, arată Ministerul Justiției, cele opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR) nu pot deveni autorități publice decât prin modificarea Constituției, care în acest moment nu prevede existența unor autorități publice la nivel regional, ci doar la nivel central sau de județ.

Problema sesizată în luna februarie de Ministerul Justiției a rămas și în legea adoptată de Parlament.

De altfel, guvernul arată în punctul de vedere transmis Parlamentului că proiectul legislativ ridică probleme de constituționalitate. Cu toate acestea, Parlamentul a adoptat proiectul și l-a trimis la promulgare.

Imediat după adoptarea legii de către majoritatea ad-hoc PNL-PSD, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL–x nr.354/2020), pentru un articol care le imune magistraților anumite termene în dosarele legate de fondurile UE. Curtea Supremă arată că legea aduce modificări statutului judecătorilor (regimul disciplinar aplicabil acestora) fără ca Parlamentul să fi respectat normele constituționale, încălcând ordinea de sesizare a celor două Camere. În plus, susține Curtea Supremă, legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, încâlcându-se astfel o decizie anterioară a CCR.

Foto: Cele opt regiuni de dezvoltare / Sursa: Calea Europeană