Impactul tăierilor din educație operate de Legea Bolojan este de doar 0,02% din PIB în 2025, marginal pentru bugetul României – arată Romanian Economic Monitor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care citează calculele Consiliului Fiscal

Impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea Bolojan este marginal pentru bugetul României – doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026, arată analiza Romanian Economic Monitor (REM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB). Analiștii REM se bazează pe estimările Consiliului Fiscal, care a calculat anterior că măsurile aplicate în educație vor aduce o economie de aproximativ 0,02% din PIB, ceea ce reprezintă 378 de milioane de lei, adică 0,6% din bugetul Ministerului Educației alocat pentru acest an.

Potrivit infograficului prezentat de REM, reducerea cheltuielilor din educație contribuie cu doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026 la ajustarea deficitului bugetar. În același timp, măsura creșterii normei didactice și a comasărilor școlare produce efecte majore în școli, fără a aduce o corecție bugetară semnificativă.

„Care este impactul estimat al măsurilor fiscale asupra deficitului bugetar al României? Care ar trebui să fie rolul pachetului 2?

Conform estimărilor Consiliului Fiscal, primul pachet de măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 8,04% din PIB până la finalul lui 2025.

Pentru a coborî sub pragul de 3% din PIB, sunt necesare măsuri suplimentare, dar și reforme structurale care să corecteze disfuncționalitățile sistemului fiscal și redundanțele aparatului public – intenția din spatele pachetului 2”, scriu analiștii REM.

Analiza apare în contextul în care ministrul Educației, Daniel David – rector suspendat al UBB – a respins în iulie concluziile Consiliului Fiscal, declarând: „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit”.

• Citește articolul integral pe Edupedu.ro