Live Ilie Bolojan, despre acuzațiile președintelui: Nu am mințit, s-a reținut doar faza că susținem un guvern PSD, fără condiții / Despre Siegfried Mureșan care ar fi ”propus de Germania”: Acest lucru nici nu poate fi luat în serios / Ce spune despre alegerile anticipate și suspendarea președintelui

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Premierul interimar Ilie Bolojan face declarații, marți seară, la TVR. A fost ultima zi în care președintele Nicușor Dan ar fi putut desemna un nou premier înaintea vacanței parlamentare.

Urmărește pe G4Media LIVE TEXT principalele declarații:

• Acum două luni PSD a generat o moțiune de cenzură cu ajutorul AUR, de-atunci suntem într-o situație de interimat
• România nu avea nevoie de acest provizorat pe care îl avem astăzi
• Avem probleme legate de prețul energiei, de sustenabilitate, probleme externe, războiul din Golf, situația generală din Europa etc
• De-atunci s-au încercat diferite soluții, aceste soluții, așa cum s-a văzut nu au avut o finalitate pentru că nu au estimat corect șansele de a trece și s-au făcut într-o manieră fără o susținere explicită
• Suntem într-o situație în care lucrurile nu sunt încheiate
• Știu cât de dificil este să administrezi un guvern fără puteri depline, avem de absorbit sume importante până la sfârșitul lui august (PNRR), avem peste 15.000 de contracte, lucrăm cu aproape toate primăriile, avem de încasat bani europeni, acest lucru înseamnă o serie de reforme
• Aceste reforme trebuie să le trecem prin Parlament. Astăzi, parlamentarii au votat azi proiecte de legi ce țin de aceste jaloane, e vorba de 2,7 miliarde pe care România îi va încasa, nu îi va pierde.
• Voi lua legătura cu președinții de partide pentru a gândi o sesiune parlamentară extraordinară să vorbim 5 proiecte de legi care depășesc 3,5 miliarde de euro, o sumă foarte importantă pentru România;
• Cheltuielile de personal astăzi au o pondere de 8,1% din PIB-ul României și nu putem depăși această pondere;
• Întotdeauna există oameni care muncesc mai puțin și oameni care muncesc mai mult;
• Dacă reducerea se face corect pleacă cei de care te poți dispensa și rămân cei serioși (despre sinecurile din companii și instituții, n.red.)
• O corecție se face cu costuri și nu ai cum să faci acest lucru, e ca și cum treci printr-o boală, deficitele sunt niște rău. Tratamentul îți face mai întâi mai rău, ca să îți fie mai bine apoi;
• Starea de bunăstarea a unei țări e dată de stabilitatea politică, oamenii de afaceri știu ce se va întâmpla în anii următori
• Sigur că e o întrebare legitimă cine va veni la guvernare, dacă va menține o linie de sănătate bugetară sau ne vom întoarce de unde am plecat
• Periodic se fac evaluări (…) e foarte important ca aceste miliarde să intre în România;
• Cred că președintele Nicușor Dan nu a procedat într-o manieră în care să crească încrederea între PNL și dânsul
• Trebuie să vedem ce putem face pentru a asigura stabilitatea în România
• Oamenii nu vor scandal, vor o soluție, vor să vadă o direcție
• Am căutat soluții la situația în care am ajuns
• Aceste soluții pe care le-am ridicat s-au bazat pe câteva aspecte
• În primă fază, PSD a anunțat că e de acord cu un acord de reciprocitate
• Mi s-a părut că nu respectă o bună credință care înseamnă un reînceput de încredere (atitudinea PSD, n.red.)
• Președintele susține că v-ați schimbat discursul: Nu am mințit, ceea ce regret e că s-a reținut doar faza cu susținerea unui guvern, fără condiții. Am spus că partidele de centru dreapta ar putea susține PSD în baza unui acord politic, în condițiile în care și stânga garantează că susține premierul de dreapta;
• Deciziile într-un partid nu le ia președintele, când au aflat colegii că PSD nu este de acord cu această formă de reciprocitate, să susțină și PSD propunerea de dreapta (…) atunci nu vom susține asta și discutând cu celelalte partide am convenit să anunțăm și propunerea noastră de premier;
• Nu am anunțat la Cotroceni pentru că la data respectivă nu știam cum vom rezolva problemele. L-am anunțat pe Siegfried Mureșan care e un om serios;
• Cum ați ajuns la Siegfried Mureșan: Este vicepreședintele PNL, este un om cu experiență, are expertiza necesară, este o desemnare onorabilă și și-a asumat această răspundere. Pentru mine argumentul este competența unei persoane. La un moment dat când ești mai tânăr cineva te susține. Când ai un om competent și experimentat cineva te susține;
• PNL nu și-a schimbat atitudinea, nu poți să dai un cec în alb unui om care a dinamitat coaliția, guvernul. Noi cei care am ținut linia dreaptă părem cei vinovați. Resping acest lucru;
• Dacă țineam de funcția de premier, coaliția ar fi venit să-l propună din nou pe Bolojan;
• Siegfried Mureșan ar fi fost propus de Germania: Resping orice fel de discuție de tipul acesta. Acest lucru nici nu poate fi luat în serios;
• Mai aveți încredere în președintele Nicușor Dan? Avem o colaborare instituțională și trebuie să lucrăm pentru această țară
• Despre relația cu Sorin Grindeanu: Am căutat întotdeauna cu toți liderii politici să am o relație civilizată;
• Partidul a dat un vot că nu îl va susține pe Sorin Grindeanu premier. Nu am dat un vot să nu susținem niciun premier PSD. O formulă de deblocare se poate găsi în anumite condiții și trebuie să vedem care sunt condițiile;
• Sunt rezervat că vom ajunge la alegeri anticipate, dar PNL nu va bloca organizarea alegerilor dacă nu se găsește o soluție la această criză politică;
• Nu vom susține un demers de suspendare a președintelui Nicușor Dan;

știre în curs de actualizare

Guvern interimar condus de Bolojan până la toamnă?

În actualul context politic se preconizează un guvern interimar condus de Ilie Bolojan până în toamnă, conform surselor G4Media. Situația se poate schimba doar printr-o desemnare de ultim moment a președintelui.

În caz contrar, în care Nicușor Dan nu va desemna un premier, iar Guvernul Bolojan va rămâne interimar până la reluarea activității Parlamentului, premierul va fi nevoit să ceară votul parlamentarilor aflați în vacanță pentru diferite măsuri pe care va vrea să le ia.

Acest lucru este necesar pentru că un Executiv interimar are capacități restrânse de acțiune și, spre exemplu, nu poate adopta ordonanțe de urgență.

În acest caz, Parlamentul ar putea fi convocat în sesiuni extraordinare în care deputații și senatorii și-ar putea exprima votul în ședințe online.

Varianta de lucru a fost înaintată și de deputatul USR Iulian Lorincz care a declarat luni că Parlamentul, în sesiune extraordinară, poate să adopte jaloanele rămase din PNRR, în condiţiile în care Guvenul nu poate emite ordonanţe de urgenţă în acest sens.

Pe proiectele mari pentru ţară – PNRR, SAFE -, a subliniat el, a existat mereu un acord, inclusiv cu PSD, spune deputatul.

Pe de altă parte, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a înaintat ca termen de formare a noului guvern finalul lunii iulie.

Hunor a declarat tot luni că nu sunt șanse să fie format un nou guvern până la finalul sesiunii parlamentare în lipsa unei ”baghete magice” și că în ”2-3 săptămâni” ar trebui găsită o soluție de guvernare.

• „Cred că după 2-3 săptămâni, până la finalul lunii iulie să găsim o soluție. În continuare cred că e nevoie de un guvern majoritar, dacă nu se poate vechea coaliție, poate un guvern PSD-PNL-UDMR cum a mai fost, cu miniștri propuși de partide și majoritate simplă cel puțin până anul viitor”, a declarat liderul UDMR. Citește mai multe declarații aici.

România trece prin criza premierilor de două luni, de când PSD și partidul extremist AUR au dărâmat, cu voturile polului extremist și al minorităților, Guvernul Bolojan din care și social-democrații făceau parte.

Moțiunea de cenzură din 5 mai a fost votată în contextul unor ample reforme pe care Bolojan le implementase sau urma (reforma salarială și de pensionare din Justiție a stârnit reacții puternice în sistemul judiciar și societate), mai ales în companiile de stat, instituții-sinecură pentru politicieni și apropiații acestora.

Ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, liderul PMP care îi era consilier și care și-a dat demisia cu o zi înainte de desemnare, dar care n-a reușit să formeze o majoritate parlamentară și nu a mai ajuns în fața plenului cu o propunere de cabinet pentru a fi supus votului.

A doua oară președintele l-a numit pe liberalul Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, fără să se consulte însă cu PNL înainte să facă numirea. Veștea face parte din tabăra puciștilor din PNL, contestatari ai lui Ilie Bolojan și care vor să guverneze în continuare cu PSD.

Desemnarea a amplificat această criză politică și s-a finalizat cu Guvernul Veștea care nu a trecut de votul Parlamentului, după o ieșire dramatică a grupului parlamentar AUR din sală, după ce anterior partidul extremist negociase cu Veștea. George Simion, marele câștigător politic al episodului, după cum inclusiv Hunor a subliniat, a reușit să-l facă pe Veștea să vină la sediul partidului extremist pentru negocieri, cu câteva ore înaintea votului.

În cele din urmă și mișcarea ”suveranistă” a avut de suferit, iar AUR pare că se fragmentează, după ce lideri importanți precum Dan Dungaciu sau Petrișor Peiu au cerut alegeri anticipate, însă alții au criticat partidul condus de Simion că nu au susținut Guvernul Veștea și, implicit, nu au susținut PSD. G4Media a scris pe larg despre acest lucru aici, aici și aici. 

Variantele președintelui

În acest moment, președintele Nicușor Dan are pe masă două variante de propuneri de premier: Sorin Grindeanu, șeful Camerei Deputaților și liderul PSD, propus de partidul său, și europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Parlamentului European și negociator-șef pentru viitorul buget al UE, propunerea PNL-USR-UDMR.

Niciunul dintre cei doi oameni politici nu reușesc, în acest moment, să formeze o majoritate parlamentară, după ce PSD a transmis că nu va vota un guvern din care nu face parte.

Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a transmis că PSD își asumă guvernarea, dar fără nicio condiție impusă de celelalte partide parlamentare și a cerut ”autonomie deplină pe planul de guvernare”.

Grindeanu a cerut practic un vot în alb din partea parlamentarilor, spunând că întreaga guvernare va fi asumată exclusiv de PSD, iar miniștri vor fi aleși și numiți exclusiv de Grindeanu, fapt acceptat de colegii săi de partid, conform spuselor liderului PSD.

Pe de altă parte, PNL a transmis că ar susține un guvern din care face parte PSD, dar cu anumite condiții privind continuarea reformelor. USR a venit și cu varianta unei guvernări rotative, însă această propunere nu a fost o condiție.

Între timp, PSD și Antena 3 au declanșat o anti-campanie la Siegfried Mureșan pe motiv de ”securism”, iar G4Media a arătat luni cum este folosit ”securismul” ca armă politică de către social-democrați, deși PSD e plin la vârf de absolvenți SRI și a reciclat conservele SIE/DIE.

Discuțiile despre suspendarea președintelui Nicușor Dan

În tot acest timp s-a pus în discuție în spațiul public suspendarea președintelui Nicușor Dan, de către fostul consilier al acestuia Ludovic Orban, dar și de către liberalul Florin Roman care l-a acuzat pe președinte că a sunat personal mai mulți membri PNL pentru a-i convinge să susțină Guvernul Veștea.

Însă de departe susținătorii frenetici ai suspendării sunt George Simion, șeful partidului extremist AUR, și Călin Georgescu, fostul candidat pro-rus la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, anulate ulterior de Curtea Constituțională care a acuzat compromiterea procesului electoral pe tot parcursul acestuia.

Conform Constituției României, președintele poate fi suspendat ”în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”.

Pentru inițierea procedurii de suspendare este nevoie de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor din Parlamentul României. Legislativul 2024-2028 are 464 parlamentari, adică o treime înseamnă 154 de parlamentari.

În cazul în care propunerea de suspendare a președintelui întrunește numărul minimum de voturi, adică votul majorității parlamentarilor și după consultarea Curții Constituționale, și trece de Parlament atunci, în cel mult 30 de zile, se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui.

Apoi, referendumul este considerat valabil doar dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, iar rezultatul referendumului este validat doar dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente. Citește aici integral despre procedura de suspendare a președintelui.