Igor Grosu a fost reales preşedinte al Parlamentului de la Chişinău în prima şedinţă a noului legislativ / Maia Sandu cheamă partidele la consultări pentru desemnarea noului prim-ministru

Igor Grosu a fost reales miercuri, prin vot secret, în funcţia de preşedinte al Parlamentului de la Chişinău în prima şedinţă a noului legislativ format în urma alegerilor din 28 septembrie, transmite News.ro.

Candidatura sa a fost propusă de grupul parlamentar al Partidului Acţiune şi Solidaritate, care are majoritatea (55 de mandate din 101) în noul for legislativ.

Pentru această funcţie a concurat şi unul dintre cei patru lideri ai Blocului „Alternativa”, deputatul Alexandr Stoianoglo, care a candidat anul trecut şi la alegerile prezidenţiale, fiind contracandidatul învins de Maia Sandu în al doilea tur de scrutin. Blocul „Alternativa”, din care face parte şi partidul lui Ion Ceban, primarul Chişinăului, are opt mandate în noul parlament.

La votul secret de miercuri au participat 87 de deputaţi, scrie NewsMaker.

Igor Grosu a obţinut 55 de voturi, iar contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a fost susţinut de 32 de parlamentari.

În discursul rostit în plen, Igor Grosu le-a mulţumit colegilor din PAS pentru încrederea acordată. Potrivit lui, noua legislatură are în faţă „patru ani plini de provocări” pentru a demonstra „că Moldova este Europa”, iar „moldovenii sunt europeni”. Totodată, preşedintele Parlamentului a adresat un mesaj opoziţiei: „Să ne angajăm să guvernăm pentru toţi moldovenii, indiferent cu cine au votat. Calea europeană nu este a PAS-ului şi nici a partidelor, ci a cetăţenilor — ei au decis-o, iar noi trebuie să lucrăm pentru ceea ce au ales cetăţenii”, a spus Grosu.

Igor Grosu, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate – formaţiune care a câştigat alegerile parlamentare – a ocupat funcţia de preşedinte al Parlamentului şi în legislatura precedentă, timp de patru ani.

Noul parlament de la Chişinău are şase grupuri parlamentare şi un deputat independent.

În urma alegerilor din 28 septembrie au intrat în parlament două blocuri electorale şi trei partide.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care au intrat în Parlament în cadrul Blocului electoral „Patriotic”, au decis să-şi formeze fracţiuni separate. Astfel, fracţiunea PSRM va avea 17 deputaţi. Preşedinte al fracţiunii a fost ales Igor Dodon.

Grupul PCRM va fi format din 8 deputaţi şi va fi condus de Diana Caraman.

Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”, care a participat la scrutin tot în componenţa Blocului „Patriotic”, a obţinut un mandat de deputat, care îi aparţine liderului formaţiunii, fostul premier Vasile Tarlev. Politicianul a anunţat că va rămâne parlamentar neafiliat.

Grupul Blocului „Alternativa”, cu opt deputaţi, este condus de Gaik Vartanean.

Partidului Nostru are şase deputaţi, iar grupul parlamentar este condus de liderul formaţiunii, Renato Usatîi.

Partidului „Democraţia Acasă” are tot şase deputaţi, iar grupul parlamentar este condis de liderul Vasile Costiuc.

Consultări pentru noul premier

Între timp, preşedinta Maia Sandu a anunţat că iniţiază, joi şi vineri, consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru.  Preşedinţia a transmis, într-un comunicat, că şefa statului a invitat fracţiunile şi grupurile parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru.

PAS, partidul care a susţinut-o pe şefa statului şi care este majoritar în Parlament, a anunţat că îl va propune pentru funcţia de prim-ministru pe economistul Alexandru Munteanu.

Igor Grosu a declarat miercuri că este „mai potrivit” pentru activitatea legislativă decât pentru funcţia de prim-ministru. El a spus că ţara are nevoie de creştere economică, iar PAS a identificat un candidat cu profil în domeniu pentru postul de şef al guvernului. Igor Grosu a fost întrebat de deputatul fracţiunii „Democraţia Acasă”, Vasile Costiuc, aliatul lui George Simion, de ce, în calitate de lider al formaţiunii care deţine majoritatea parlamentară, nu a optat pentru funcţia de prim-ministru, ci pentru cea de preşedinte al Parlamentului.