Guvernul Franței, abia instalat, se confruntă deja cu două moțiuni de cenzură depuse de extrema stângă și extrema dreaptă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Guvernul francez condus de premierul Sebastien Lecornu, numit recent a doua oară de preşedintele Emmanuel Macron, se confruntă cu două moţiuni de cenzură, depuse luni de opozanţii din extremele stângă şi dreaptă, informează Agerpres.

Cabinetul de la Paris şi-a preluat atribuţiile de numai o zi, iar Lecornu urmează să ţină marţi discursul de politică generală în faţa parlamentului.

Cele două moţiuni vor fi supuse probabil la vot miercuri, în Adunarea Naţională – camera inferioară a legislativului.

Macron a cerut forţelor politice să „acţioneze pentru stabilitate”, a consemnat revista L’Express, preluată de dpa. „Forţele politice care au acţionat pentru destabilizarea lui Sebastien Lecornu sunt singurele responsabile pentru acest haos”, a susţinut şeful statului la sosirea la summitul din Egipt pentru pacea în Gaza.

Mathilde Panot, şefa partidului de extremă stânga Franţa Nesupusă (LFI) a anunţat că deputaţii ecologişti şi comunişti s-au alăturat moţiunii depuse de LFI. Ea a comentat că „ţara nu are vreme de pierdut” şi a pronosticat că „Lecornu va cădea, iar Macron îl va urma”.

Şi extrema dreaptă a depus o moţiune, la care s-au asociat partidele Adunarea Naţională (Rassemblement National, RN) şi Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR) – un moment neobişnuit de unitate în această zonă a spectrului politic, apreciază dpa.

Liderul RN Joan Bardella a declarat că formaţiunea sa va vota şi în favoarea moţiunilor altor grupuri politice, deoarece „este în interesul naţional să fie oprit Emmanuel Macron şi excesele sale”.

Guvernul Lecornu a fost format oficial duminică seara, după ce premierul a fost numit din nou de Macron la câteva zile după ce demisionase.

Franţa se află într-un blocaj politic după alegerile anticipate de la jumătatea lui 2024. Două guverne au fost răsturnate deja prin moţiuni de cenzură, în condiţiile în care nu se poate alcătui o majoritate guvernamentală. Disputa privind bugetul continuă, pentru reducerea cheltuielilor în contextul datoriei publice mari fiind necesar un consens transpartinic.

Raportată la produsul intern brut, datoria de 114% a Franţei este a treia din Uniunea Europeană, după cele ale Greciei şi Italiei. Cheltuielile publice sunt de asemenea printre cele mai mari din Europa, deficitul bugetar fiind de 5,8% din PIB, motiv pentru care UE a deschis în iulie anul trecut o procedură aplicabilă deficitelor excesive.