G4Media.ro

Guvernatorul Băncii Naţionale Ungare recomandă Ungariei modelul românesc privind creşterea nivelului de…

Guvernatorul Băncii Naţionale Ungare recomandă Ungariei modelul românesc privind creşterea nivelului de dezvoltare

România a înregistrat cel mai rapid nivel de recuperare din regiune de la schimbarea regimului socialist, atingând dublul ritmului de recuperare a Ungariei, de 17,5 puncte procentuale.

Astfel, de la nivelul de dezvoltare de 71,3%, înregistrat în 2020, ţara vecină s-a apropiat foarte mult de nivelul indicatorului de recuperare ungar, de 74,4%, a scris György Matolcsy, guvernatorul Băncii Naţionale Ungare (MNB), în articolul său publicat săptămâna aceasta pe pagina online a cotidianului budapestan Magyar Nemzet, în care prezintă diferenţele în dezvoltarea economică a celor două ţări, transmite hirado.hu

În anul 1990, când România a ajuns să treacă la economia de piaţă, avea cel mai scăzut nivel de dezvoltare din regiune. Faţă de media Uniunii Europene, se afla la 34,3%, în timp ce Ungaria era la
56,9%, a explicat György Matolcsy. Acesta a mai adăugat că, până în anul 2020, indicele de dezvoltare a României a crescut cu 37 de puncte procentuale, ritmul fiind uşor mai mare decât cel al
polonezilor (36,5%), reuşind să depăşească dublul ratei de recuperare a Ungariei şi aproape de trei ori rata de recuperare a Cehiei (12,7%).

Potrivit lui György Matolcsy, modelul românesc de creştere – similar modelului baltic – a fost caracterizat printr-o tranziţie digitală rapidă, o creştere bazată pe sectorul serviciilor, o dinamică investiţională ridicată şi o îmbunătăţire puternică a productivităţii. În perioada 2010-2019, creşterea PIB-ului românesc de 35,2%, s-a datorat unor surse la fel de importante: creşterea capitalului şi creşterea productivităţii/eficienţei (PTF), creşterea ocupării forţei de muncă jucând un rol infim.

În schimb, creşterea ocupării forţei de muncă a jucat un rol mai important în creşterea de 31,3% din Ungaria, decât ceilalţi doi factori. Creşterea din Ungaria s-a bazat în principal pe un model
de creştere intensivă a forţei de muncă, în timp ce, în perioada 2010-2019, creşterea din România (şi Polonia) s-a bazat în principal pe un model de creştere intensivă în capital, a tras
concluzia guvernatorul MNB.

Succesul românesc provine din punctele forte ale unui model nordic (scandinav şi baltic), în timp ce riscurile provin din punctele slabe ale unei economii sudice. “Merită să consolidăm acolo unde modelul românesc este mai bun, dar nu ar trebui să renunţăm la avantajele creşterii în echilibru a Ungariei”, a rezumat György Matolcsy.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. Dacă Ungaria ar fi avut locuitori ca și românii, o parte latini, țara ar fi fost mai aproape la dezvoltare de Austria, Italia, Germania.
    România are ghinion că se învecinează cu țări mai sărace: Serbia, Bulgaria, Ucraina care sunt naționaliste dar și cu afinitate față de Rusia – o țară din Europa mai săracă decât România.
    Ungaria este lângă țări foarte dezvoltate și cu oameni materialisti.

    • Ungaria merge pe alta reteta, zic eu: mult mai eficienta si mai bine gandita. Guvernul Orban a pus accentul pe ocuparea fortei de munca: sa asigure un loc de munca pentru cati mai multi, in asa fel incat familiile sa aiba un venit decent, din care se poate trai omeneste si sa poti creste 2-3 copii. Asta este baza economiei si a societatii, politica confirmata si de recenta crestere a ratingului de tara de catre Moody’s.
      Urmeaza faza adoptarii unor politici economice care au dat roade la cehi si polonezi. Si asta deja a inceput, dintre tarile V4 Ungaria va avea cea mai mare rata de crestere, in 2021 intre 7-7,5%, in conditiile unui somaj redus si fara diminuarea calitatii vietii.
      In Romania cresterea este deseori nesustenabila si are baze nesigure/subrede, este supusa unor fluctuatii conjuncturale si factori externi ce se modifica cat ai zice peste.
      Ex.: facturile mari in cel mult 6 luni vor saraci populatia, ergo, va scadea puterea de cumparare, si odata cu ea moare si motorul principal al dezvoltarii economice: consumul.
      Bon…, si acuma, ce anume ziceti ca vrea sa preia Matolcsy ?

    • Laur,
      Ori nu ai lauri pe creier, ori esti un postac dogmatic..
      Pomenești de Rusia, fără nici o legatura su subiectul.. In mintea ta, netedă, ceea ce fac partidele noastre, fie putregaiul social democrat, fie ciuma galbena a lui Matzu/Rareș e din cauza lui Putin… Din cauza asta suntem fruntasi la saracie… Financiară si intelectuală..

  2. Fă tu după modelul romanesc că-l vedeți si voi pe dracu!

  3. Aiurea!
    Modelul Romanesc!
    Maine, poimaine o sa-i ridice osanale lui Werner pentru crizele politice din RO.

    „printr-o tranziţie digitală rapidă,
    o creştere bazată pe sectorul serviciilor,
    o dinamică investiţională ridicată şi o îmbunătăţire puternică a productivităţii.
    În perioada 2010-2019, creşterea PIB-ului românesc de 35,2%, s-a datorat unor surse la fel de importante: creşterea capitalului şi creşterea productivităţii/eficienţei (PTF), creşterea ocupării forţei de muncă jucând un rol infim.”
    Ha,ha🤣🤣
    Mori de ras cu tranzitia digitala rapida, cu dinamica investitionala rapida bla.bla. bla.!

    4 km Ciot de Autostrada pe an!
    In medie!
    Si asta cand trebuiesc inaugurati de Chiparos & SuperYesMan!

    Digitalizarea nu este nimic si nici nu va fi vreodata!

    Pentru digitalizare Guveratorul ungur trebuia sa dea exemplu poate pe Estonia!
    Sau o alta tara!
    Pentru acest domeniu Romania trebuie comparata cu o tara din Africa Sahariana!

    Digitaizarea in Romania a fost inteleasa ca dublarea nr de bugetari in intervalul analizat.
    1,6 milioane bugetari la 5,2 milioane salariati!
    Din 3 salariati Unul e bugetar!
    Asta e digitalizarea!
    „Pas cu pas”

    • Cred că e vorba de digitalizarea în sectorul privat și în societate în general, că la instituțiile statului nu prea s-a văzut.

      Comerțul online în România e foarte dezvoltat, ținând seama că cel puțin jumătate din populație nu știe ce e online-ul (spre exemplu, în mediul rural internet=facebook, nu știu de google sau emag). Am fost surprinsă să aflu că unii oameni pun pe olx anunțuri de angajare, nu doar bunuri și servicii. Mă gândeam că ejobs, bestjob se ocupă cu asta, dar uite că utilizatorii au transformat o platformă.

      Mă gândesc cu tristețe unde am fi putut fi dacă nu am fi avut conducători corupți care să dea contracte cu dedicație la firmele lui Sebastian Ghiță. Poate am fi fost digitalizați ca Estonia, sau măcar ca Rep. Moldova.

    • Una e cresterea economica si alta este nivelul de trai :-). In Romania, da e crestere economica mare si dezvoltare economica, insa ceea ce de ani de zile cer Romanii este ca aceasta crestere economica sa se transforme si intr-o crestere a calitatii vietii (infrastructura, scoli, spitale). La faza asta am dat rasol.

    • Astia care comentați împotriva guvernatorului și 8mpotriva României
      Ar trebui sa mergeți în Hungarica
      Imediat vi se deschid ochii.
      Sau sunteți unguri cu nume de român?
      De tot vorbiți România de rău
      Și Hungarica de bine.
      Guvernatorul are școală mai multa ca voi și știe mai bine

  4. Creştere intensivă în capital…dar care capital? asta vine, pleaca foarte usor, se rezolva cifrele din pix se fac masinatiuni…cu toate astea cand se uita romanul in buzunar nu se vad acele cifre. In pib apar unele cifre mari dar sunt ale capitalului straini si acele sume parasesc Romania pana la urma .

    De ex. Sua, Anglia au economii financiarizate…se fac bani usor din mutarea banilor. China e modelul opus, economie industriala, daca vreti ce era lumea occidentala in sec 19, prima jumatate a sec 20 dupa care a mutat productia prin Asia, prin te miri unde si au apelat la mishmasuri.

    • cand zic „capital”, primul cuvant la care te gandesti este „strain”. Tot ce zici este un delir pseudo intelectual are nu are nicio treaba cu economia.

  5. De afara se vede bine…
    Asa e și cu bulgarii, noi zicem ca la ei e bine și la noi e rău, ei zic invers. Croații la fel. Probabil ca mai sunt exemple, dar morala este ca dacă te uiți în curtea vecinului, crezi ca la el o duce mai bine. Asta e firea umana.

  6. Ungaria este scoasa din frigider, România din congelator. Dupa 30 ani nu e de mirare ca ambele au ajuns la aceeasi temperatura, dar Romania a urcat mai multe grade.

  7. cu ochii aceia, nui de mirare ca vede tot, chiar si ce este in curtea vecinului 🙂

  8. Toate comentariile acide ale unora dintre noi pleaca de la tot felul de frustrari de care ne impiedicam la tot pasul. Indiferent de pregatirea si de varsta noastra, toti , de la vladica la opinca, ne pricepem la politica, la digitalizare, la economie si , mai nou, la medicina de cand cu pandemia.
    Suntem influentati, in deciziile noastre, de tot felul de ,,modele,, care mai de care mai tipatoare, de intrigile care se tes la tot pasul pe toate canalele, scapand totusi, evolutia , este adevarat mai greoaie, a tarii noastre. Lasati comentariile prostesti asupra unor lucruri pentru care nu aveti pregatirea necesara, faceti abstractie de anii 90 cand s-a devalizat economia nationala si hai sa ne facem treaba fiecare in domeniul in care expertiza si sa fim mai optimisti. Vrem nu vrem, cu barfe si intrigi la tot pasul, noi tot catre zona occidentala ne indreptam.

  9. Asta e sigur ca vorbeste despre Romania?!
    Unde-o fi vazut el „modelul românesc de creştere – similar modelului baltic – a fost caracterizat printr-o TRAMZITIE DIGITALA rapidă,”???!!
    Reamintesc doar atat: celebra OUG din 28.10.2020(moarta in fasa!) cu care s-a laudat guvernul Orban 2 si care urma sa „mute în CLOUD-ul guvernamental” dezvoltat de STS și Autoritatea pentru Digitalizare toate Sistemele Informatice ale Adminsitratiei centrale si locale, exceptie presedintia, Sistemul de justitie si Parlamentul.
    Era voluntara aceasta mutare, daca Primaria Galati nu voia, nici o problema!
    Intrebat de ce NU prevede Sanctiuni, Sabin Sarmas fost Sef al Autioritatii pentru Digitalizare(!) a spus ca Autoritatea a propus Sanctiuni, dar ele au DISPARUT pe parcursul procesului de CONSULTARE INTERINSTITUTIONAL!!
    DECI: guvernantii NU vor Digitalizare!!
    Despre ce „tranzitie digitala rapida” vorbeste asta?!
    Daca ma apuc acum sa scriu nu termin in 10 pagini DOVEZILE contrarii ale Digitalizarii Romaniei!!
    Ma refer la Digitalizarea Adminsitratiei publice… sectorul privat e digitalizat in proportie uriasa, doar ca atunci cand ajung la Stat cu Taxe si impozite sau alte probleme inca trebuie Dosarul cu hartii!!
    Fereasca Dumnezeu sa ajungi la deconcentrate: la Casele de pensii, la CNAS judetene si in multe alte Institutii(Primarii, etc), acolo doar cu Dosarul plin cu hartii!!!
    Am tot scris…
    Ma intreb cine i-o fi dat asemenea informatii, le-o fi luat de pe Facebook-ul zombilitic, acolo gasesti demagogica crestere si dezvoltare a Romaniei, cum n-a mai vazut universul!!!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.