Germania își deschide porțile în fața deficitului major de forță de muncă

Steven Maillot, în vârstă de 23 de ani, a sosit din Insula Reunion și s-a alăturat uzinei ArcelorMittal din Eisenhüttenstadt, Germania, pentru o ucenicie la gigantul siderurgic. Acest sector este unul dintre cele mai afectate de deficitul de lucrători calificați care afectează cea mai mare economie a Europei și care devine o amenințare majoră pentru viitorul său, potrivit unui reportaj AFP citat de boursorama.com.

Confruntat cu această provocare, guvernul condus de Olaf Scholz a prezentat miercuri un proiect de lege care vizează relaxarea regulilor de obținere a vizelor și a permiselor de muncă pentru cetățenii țărilor din afara UE.

De exemplu, în curând nu va mai fi necesară prezentarea unui contract de muncă pentru a se stabili în țară, iar acesta va fi înlocuit de un sistem de puncte care va măsura „potențialul” de integrare al candidaților, după modelul a ceea ce se practică deja în Canada.

Scopul este de a atrage mai mulți angajați. Berlinul merge astfel împotriva tendinței generale din Europa de închidere a frontierelor în fața imigrației.

„Ne vom asigura că vom aduce muncitorii calificați de care economia noastră are nevoie urgentă de ani de zile”, a declarat ministrul de interne Nancy Faeser la prezentarea proiectului de lege, care nu a fost încă adoptat de parlament.

Noul sistem va „elimina obstacolele birocratice” și „va permite lucrătorilor calificați să vină rapid în Germania și să poată începe” să lucreze, a spus ea.

Pensionarea generației baby-boomer

Pentru Steven, salariul mai bun și perspectivele de carieră au fost cele care l-au determinat să își părăsească insula pentru acest oraș de lângă granița cu Polonia, la marginea estică a Germaniei.

A fost o ușurare pentru ArcelorMittal, al cărui șef pentru Germania, Reiner Blaschek, recunoaște că este „din ce în ce mai dificil” să atragă tineri stagiari ca el.

Lipsa de muncitori calificați a devenit o adevărată bătaie de cap. Două milioane de locuri de muncă sunt în prezent neocupate în Germania, pe măsură ce generația baby-boomer se pensionează în masă.

Din cauza îmbătrânirii populației, se așteaptă ca piața forței de muncă să piardă șapte milioane de persoane până în 2035 dacă guvernul nu face nimic, potrivit unui studiu al Institutului pentru cercetarea pieței muncii (IAB).

În toate sectoarele, 44% dintre companiile germane intervievate de institutul Ifo au declarat că au fost afectate de lipsa forței de muncă în luna ianuarie.

Confruntat cu această situație critică, cancelarul german Olaf Scholz i-a încurajat pe angajați să nu se pensioneze anticipat.

Deficit de forță de muncă

Cu toate acestea, utilizarea exclusivă a populației germane „nu va fi suficientă” pentru a acoperi deficitul, a avertizat Scholz în parlament la începutul acestei luni.

Industria încearcă să răspundă ea însăși provocării lipsei de personal prin oferirea propriilor cursuri de formare profesională pentru străini.

Eisenhüttenstadt (literal „orașul oțelăriilor”) a fost construit în anii 1950, în perioada comunistă a Germaniei de Est.

ArcelorMittal are 2.700 de angajați în acest loc și în fiecare an primește aproximativ 50 de noi stagiari, precum Steven Maillot.

„Pentru cariera mea profesională, trebuie să rămân aici”, a declarat el, recunoscând că îi este dor de insula sa natală.

O formare adecvată este importantă pentru a evita ca „tinerii să ne scape printre degete”, a declarat ministrul muncii, Hubertus Heil, în timpul unei vizite recente la ArcelorMittal, unde s-a întâlnit cu ucenicii.

Dar este deosebit de dificil să găsești candidați în estul Germaniei, din cauza veniturilor mai mici decât în vest și a reputației mai puțin ospitaliere.

De asemenea, această penurie ar putea „împiedica sarcini importante de tranziție” în Germania către „electromobilitate sau energii regenerabile”, a avertizat Achim Dercks, director adjunct al Camerelor de Comerț germane (DIHK), la începutul acestui an.

ArcelorMittal, de exemplu, plănuiește să înlocuiască un furnal pe combustibil fosil din cadrul sitului german cu o nouă unitate pe bază de hidrogen și electricitate până la sfârșitul anului 2026.

Trecerea la procese de producție mai ecologice va duce la pierderea unor locuri de muncă, dar va crea noi locuri de muncă ce vor trebui ocupate.

„Ne confruntăm cu o schimbare tehnologică majoră”, spune Blaschek, „dacă vrem să ne convertim instalațiile în următorii patru ani, trebuie să începem să schimbăm procesul de formare pe de acum”.