Georgia interzice ONG-urilor să primească finanţări din străinătate fără acordul guvernului

Parlamentul georgian a adoptat miercuri un act normativ care interzice ONG-urilor să primească finanţări din străinătate fără acordul guvernului, transmit agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

Conform acestor noi dispoziţii legale, orice finanţare primită din străinătate de un ONG va avea nevoie de aprobarea Oficiului Anticorupţie al guvernului de la Tbilisi. Dacă o astfel de finanţare este încasată fără avizul acestui oficiu, ONG-ul beneficiar va fi amendat cu dublul sumei primite.

De asemenea, li se interzice organizaţiilor internaţionale să ofere asistenţă partidelor şi asociaţiilor politice din Georgia, inclusiv prin finanţarea de conferinţe, seminarii şi alte evenimente publice.

Şefa unui ONG denumit „Platforma Europeană”, Nino Lomjaria, a acuzat guvernul condus de premierul Irakli Kobahidze că adoptă legi în stil rusesc şi a afirmat că „societatea civilă” georgiană nu are nicio intenţie să respecte astfel de reguli.

Adoptarea acestei legi survine la două săptămâni după ce parlamentul georgian a votat o nouă lege a „agenţilor străini”, care este o copie a Legii americane de înregistrare a agenţilor străini (The Foreign Agents Registration Act – FARA) şi înlocuieşte legea anterioară criticată de opoziţie şi ONG-uri ca fiind de inspiraţie rusească, deşi aceasta din urmă este mai blândă decât noua lege, care va include şi pedepse cu închisoarea. De asemenea, în Codul Penal a fost reintrodus delictul de „înaltă trădare”, abolit în anul 2007 de fostul preşedinte Mihail Saakaşvili, în prezent opozant încarcerat.

Proiectul noii legi a agenţilor străini a fost înaintat de partidul de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, care în aprilie anul trecut a impulsionat şi „Legea privind transparenţa influenţei străine”, considerată de opoziţia pro-europeană şi de ONG-uri ca fiind o copie a unei legi ruseşti folosite pentru a reduce la tăcere opoziţia, întrucât impune declararea finanţărilor primite din străinătate.

Respectiva lege, adoptată în luna mai 2024 şi completată acum cu prevederile care impun acordul guvernului pentru astfel de finanţări, a fost de asemenea aspru criticată de instituţiile europene şi de administraţia americană a fostului preşedinte Joe Biden, care au suspendat în semn de protest programele de asistenţă pentru Georgia, Comisia Europeană hotărând în plus şi îngheţarea procesului de aderare a Georgiei la UE.

Opoziţia, care boicotează activitatea parlamentului după ce a pierdut alegerile legislative din octombrie anul trecut, cere organizarea de noi alegeri parlamentare, susţinând că scrutinul a fost fraudat, şi organizează cu regularitate cu sprijinul ONG-urilor proteste de stradă împotriva guvernului condus de premierul Irakli Kobahidze, care descrie aceste proteste drept o încercare de revoltă susţinută din străinătate în stilul Maidanului ucrainean.

Partidul Visul Georgian al premierului, care a beneficiat de pe urma temerii populaţiei că un guvern pro-occidental ar putea implica Georgia într-un nou război cu Rusia – după cel din 2008, când preşedinte era Mihail Saakaşvili -, a obţinut la alegerile legislative din octombrie aproape 54% din voturi, iar cele patru blocuri ale opoziţiei au obţinut împreună numai 38%.