G4Media.ro

Geolog german: Prăbușirea cascadei Bigăr nu e o catastrofă / Despre o…

Geolog german: Prăbușirea cascadei Bigăr nu e o catastrofă / Despre o eventuală reconstruție a cascadei: Ce rost ar avea așa ceva? Pentru niște poze pe Instagram?

Geologul german Dr. Ulrich Hambach afirmă, întrun interviu pentru postul de radio Deutsche Welle, că e foarte improbabil ca intervenția omului să fie cauza prăbușirii cascadei Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa.

DW: Potrivit reprezentanţilor Romsilva, prăbușirea cascadei Bigăr are cauze naturale. Un ghid de turism și activist de mediu a declarat pentru DW că motivul este intervenția omului în circuitul apei, apa fiind deviată către o păstrăvărie, astfel încât roca din care este formată cascada – travertinul – nu a mai avut parte de necesarul ei natural de apă dulce. Cum vedeți dvs. lucrurile?

Dr. Ulrich Hambach: Teoretic, dacă întreaga alimentare cu apă ar fi întreruptă, s-ar putea ajunge, în decurs de ani și chiar decenii, la un proces intern de descompunere a calcarului, prin care întreaga structură ar deveni instabilă. Este însă foarte, foarte improbabil în acest caz ca devierea apei să fie cauza colapsului cascadei.

Începând din anii 80, am fost implicat în mai multe proiecte privind travertinul, în mai multe țări europene, în cadrul cărora am fost în Italia, Spania, fosta Iugoslavie, Grecia și România, și în toate aceste țări există multe cazuri în care astfel de structuri s-au prăbușit. Un alt exemplu din România este cascada La Chișătoare, din Valea Moeciu, care s-a prăbușit.

DW: Din punct de vedere geologic, se poate exclude ca intervenția omului prin devierea apei să fi fost cauza prăbușirii cascadei?

UH: În științele naturii, lucrăm cu probabilități. Iar acest lucru este foarte improbabil. Nu este exclus nici să ne cadă un meteorit în cap, dar e foarte improbabil.

DW: În România se discută despre posibilitatea de a reconstrui artificial cascada prăbușită. Vi se pare o idee rezonabilă?

UH: Ce rost ar avea așa ceva? Pentru niște poze pe Instagram? Poate sună brutal, dar după 200 de ani, structura se va regenera. Nu consider că prăbușirea cascadei Bigăr e o catastrofă. Sigur că e păcat, iar popularitatea cascadei în rândurile turiștilor își avea rostul, creând o legătură între oameni și natură.

Astfel de legături sunt bune, dar această structură nu era unică nici în România, nici în Europa, și cu atât mai puțin la nivel global. Cascada a fost lăudată aproape isteric în urmă cu câțiva ani, sigur că dă bine în poze, dar e destul de mică în comparație cu alte structuri de acest fel din România.

Din punct de vedere al protecției mediului, o reconstrucție artificială a cascadei Bigăr ar fi irelevantă, chiar ridicolă. Dar dacă ar atrage turiști, actorii din domeniul turismului sunt cei care trebuie să decidă dacă merită investiția.

DW: Care sunt cele mai importante diferențe dintre cascadele formate din travertin și cele formate din alte roci?

UH: O cascadă normală e ghidată doar de gravitație, apa cade pe o pantă. O cascadă formată din travertin se formează singură, la un izvor care nu trebuie să fie neapărat pe o pantă. Se formează un fel de terasă, cu niște structuri minunate, ca în cazul cascadei Bigăr, caracterizate printr-o vegetație specifică. Astfel de structuri se formează în descurs de decenii sau chiar secole.

DW: Sunt mai fragile cascadele formate din travertin?

UH: Celelalte cascade, spre exemplu cele mari, ca Niagara, sunt erozive, adică distructive. Şi ele se schimbă cu timpul, dar mult mai încet.

O cascadă formată din travertin e constructivă, adică se formează ceva prin procesul de dizolvare a calcarului. Astfel, este mai fragilă. Prăbuşirea unor astfel de structuri e un proces normal.

DW: De ce este interesantă România pentru geologi ca dvs?

UH: România este, alături de Italia, țara europeană cea mai activă din punct de vedere geologic. Aici se întâmplă multe, inclusiv cutremure – ne așteptăm, din nefericire, la următorul mare cutremur în regiunea Vrancea. Un alt aspect important este vulcanismul din România.

Împreună cu mai mulți colegi din România, Ungaria și Marea Britanie, lucrez la o carte despre Complexul vulcanic Ciomadul din România. Cartea va apărea și în limba română.

Geologul german Dr. Ulrich Hambach de la Universitatea Bayreuth a călătorit pentru prima dată în România ca cercetător în 1991 şi a revenit frecvent în ultimele trei decenii. Printre altele, a cercetat geologia regională a Carpaților.

Sursa Foto: Facebook/ Cascada Bigar


Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. Oau, pai nu zice toata lumea sa pastram natura asa cum e ?

    Ca tb sa protejam brotacul rogvaiv si de aia nu construim autostrazi nu punem in functiune hidrocentrala de pe.Jiu ?

  2. Sa ii zica cineva si lu Puleplicieanu ca avea ieri glumite in program la Telejurnalul ala platit de PeeNeeLee…

  3. Autorizatiile, avizele ISC, si proiectele false obtinute pe spaga si coruptie vor transforma Romania in moloz la urmatorul mare cutremur din regiunea Vrancea.

  4. e inculti, fac poze pe Instagram, lasa sa mearga in Germania

  5. Toata portiunea desprinsa a fost ca o consola in raport cu restul formatiunii deoarece apa raului care vine din aval a sapat la baza. Cand s-au depasit conditiile de rezistenta a masei excentrice a avut loc forfecarea pe verticala. In pericol este si formatiunea mai mica alaturata cu greutate mai mica dar pana la urma va cadea si ea. Ca sa nu cada trebuie facuta asigurare cu sprijin in albia raului dar ati vazut ce spune neamtu.

  6. Vin progresiștii si o vor lipi cu ceva eco

  7. Pt neamtz: incultule pa faceboc ba!

  8. Daca este roca exista solutie de fixare pe perete a portiunii cazute in rau, dar foarte repede sa nu vina apa mare pe rau din cauza ploilor abundente.

  9. Toti cei care am trecut cu greu corigenta la geografie am retinut cate ceva despre eroziunea calcarului si prabusirile carstice. S-a prabusit o stanca. Se vor prabusi si altele. Doar ca exemplu invatat pentru corigenta: in 1877, la Sovata, in urma unei prabusiri carstice s-a format o groapa in care azi e lacul salin Ursu. Nu stiu daca a fost scandal si atunci, in cartea de geografie nu scria. Daca ne plac cascadele, putem face cate vrem pe parauri, ca betonul nu e scump.
    In cativa ani se va descoperi o cascada noua; daca nu i se va face publicitate excesiva si daca nu se vor construi podete de metal si alei betonate in jurul ei va „trai” 15-30 de ani si se va prabusi linistita. Daca o vor descoperi facebookarii … atunci va trai in kitch, va muri in chinuri si va avea parte de o inmormantare publica cu ritual tiganesc.

    • Corect!
      Si nu este singurul caz.
      Ce frumoasa ar fi fost valea unde se afla acum Lacul Rosu! Ar trebui trasi la raspundere austriecii ca nu au consolidat terenul…
      Pseudo-iubitorii de natura si-ar dori ca aceasta sa ramana inghetata pe vecie.
      Prabusirea de acum nu are legatura cu altceva decat cu … natura insasi

    • Că bine zici!

  10. Complexul vulcanic Ciolanul de la Nomadul cu Ciomagul din România.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.