G4Media.ro

FOTO Case tradiționale din Ilfov și sudul României, unele vechi de 100…

Casa Frusina din Corbeanca. Foto: Asociația Monumente Renăscute

FOTO Case tradiționale din Ilfov și sudul României, unele vechi de 100 de ani, salvate de la dispariție, strămutate și readuse la viață, apoi puse în circuit public

Case tradiționale românești din paiantă și chirpici, cu prispe și podele de pământ, sunt salvate în sudul României, în regiunea Munteniei din jurul Bucureștiului, mult urbanizată față de centrul și nordul țării. Cu puțin noroc, unele sunt identificate în faza în care sunt puse în vânzare sau sunt în pragul demolării, de cele mai multe ori neautorizate, dar unii dintre stră-stră-nepoți, legați emoțional de casele moștenite sau amintirile trăite, cer ajutor să fie restaurate.

Două case din Muntenia au fost strămutate, ambele în Ilfov. Una a venit de la mică distanță, din satul Tamași, Corbeanca, și a fost pusă în parcul central al localității, ca o piesă de muzeu, în amintirea unei comune care nu mai are nicio legătură cu ruralul. Casa Frusina, după numele neaoș românesc feminin al celei căreia i-a aparținut, are o vechime de aproape 100 de ani, și este prima casă veche salvată de o asociație și restaurată în Ilfov. Casa Frusina se află acum în Parcul central din Corbeanca și poate fi vizitată după un program pe care Asociația Monumente Renăscute îl publică pe pagina de Facebook.

Casa Frusina din Corbeanca. Foto: Asociația Monumente Renăscute
Casa Frusina din Corbeanca. Foto: Asociația Monumente Renăscute
Casa Frusina din Corbeanca, imagini de la restaurare. Foto: Asociația Monumente Renăscute

A doua casă este la Măgurele, Ilfov, și a fost adusă din Giurgiu, dar păstrează tonalitatea expresivă a zonei de sud a Munteniei. „La Măgurele va fi un imobil extraordinar de frumos și de expresiv pe care l-am adus din Giurgiu, pentru că eram disperați să-l salvăm și nu am găsit altă locație decât la Măgurele și o vom restaura ca la Corbeanca”, a povestit Florin Radu Ștefănescu, inginer și președinte fondator Asociației Monumente Renăscute.

El spune că spațiile de relocare sunt cele oferite de către autoritățile locale, iar la Măgurele terenul se află pe domeniul public al localității lânga un alt obiectiv istoric. Pentru a restaura imobilul, asociația cere public ajutorul voluntarilor, iar pe muncitorii calificați sau necalificați în construcții-dulgherie îi angajează și le oferă cazare lângă șantier.

Casă tradițională din Giurgiu înainte de fi strămutată în Măgurele-Ilfov. Foto: Facebook Monumente Renăscute
Casă tradițională din Giurgiu înainte de fi strămutată în Măgurele-Ilfov. Foto: Facebook Monumente Renăscute
Elemente arhitecturale/ Casă tradițională din Giurgiu, strămutată în Măgurele-Ilfov. Foto: Facebook Monumente Renăscute
Casă tradițională strămutată din Giurgiu în Măgurele-Ilfov. Foto: Facebook Monumente Renăscute

Cine restaurează casele tradiționale românești în sudul României

Asociația Monumente Renăscute s-a înființat la sfârșitul anului 2021 și, de atunci, în sudul României a renovat integral Casa Frusina din Corbeanca, a relocat, în acest an, casa din Giurgiu în Măgurele-Ilfov și a recondiționat o tâmplărie la o casă din Moara Vlăsiei, respectiv uși ferestre, pridvor, decorațiuni la streașină. De asemenea, organizația are multe documentări ale multor imobile similare din Muntenia și, deseori, organizează evenimente pentru conștientizarea opiniei publice a necesitătii salvării patrimoniului construit rural.

„Avem multe case identificate. În zona de Ilfov avem mai multe documentări care constau în fotografiile mai multor imobile care au decoratiuni si ornamente importante inspirate din simbolistica traditionala”, mărturisește fondatorul asociației, Florin Radu Ștefănescu. Multe locații sunt valorificate pentru teren de către actualii proprietari, spune el, iar dacă au un imobil de acest gen pe ele, atunci dacă nu se găsesc soluții, puținele case tradiționale care au mai rămas sunt supuse dispariției.

Multe case tradiționale „se cereau luate, plângeau”, după cum spune presedintele asociatiei: „Am zis că se pierd și e păcat de ele, unele care sunt cele mai frumoase din zonă pe care proprietarii lor atunci când le-au construit au vrut să facă cu un dichis anume, cu o frumusețe aparte ca să se evidențieze puțin ca să iasă din sfera normalului, oameni care erau puțin mai înstăriți și voiau să-și etaleze personalitatea și statutul social.”

„Dacă noi suntem interesați să salvăm un imobil și avem și fondurile pentru el sau avem speranțe că le obținem, atunci vorbim cu proprietarul să putem să-l valorificăm prin modalitatea de relocare. Ideal ar fi să se poată salva măcar parțial în locația unde se află, să faci o conversie, să faci un imobil nou, dar integrezi și imobilul vechi, proprietarul să fie de acord să integreze și noul imobil, sau doar fațada. În modalitatea asta se pot face niște reconversii, incluziuni ale vechiului în nou. Păstrezi o fațadă, păstrezi streașina, faci în prelungire o clădire nouă armonios.”, mai transmite el.

Restaurarea unei case tradiționale durează în general 6 luni, pentru că sunt case relativ micuțe, pe un singur nivel, structura lor nu este complicată, depinde dacă părțile componente sunt bune, tâmplăria, dacă necesită recondiționare mai mare, dar în mod normal nu durează mai mult dacă sunt fonduri.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu

  1. Și în București mai sunt case tradiționale care ar merita sa fie salvate, dar nu se preocupa nimeni de asta.