FOTO Bihor: Sătenii bihoreni renunță la obiceiul creșterii și tăiatului porcilor de Crăciun

Potrivit statisticilor, în ultimii zece ani numărul porcilor s-a redus în Bihor cu circa 20%, de la 190.000 în 2012. „În prezent avem înregistrate circa 150.000 de capete în gospodăriile țărănești și fermele comerciale”, spune șeful Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Bihor, Remus Moțoc, relatează ebihoreanul.ro.

Cel mai mare declin a avut loc în zone cu tradiție, cum ar fi comuna Cociuba Mare, de unde, zic localnicii, s-ar fi alimentat cu grăsuni inclusiv infamul Lică Sămădăul, din nuvela Moara cu Noroc a lui Ioan Slavici. „În zece ani am coborât la doar 25%, ca număr de capete, față de ce era înainte”, spune veterinarul local, Ioan Iancu.

Fenomenul declanșat de îmbătrânirea populației a fost accelerat de măsurile luate pentru eliminarea pestei porcine africane, cu norme sanitare mai aspre, închiderea abatoarelor și a piețelor de animale, plus limitarea la patru a numărului de porci într-o gospodărie. Doar în ultimii patru ani, în comună șeptelul s-a redus de la 3.430 capete de porci în 2018 la 1.200 în 2022.

Publicația ebihoreanul.ro relatează despre cauzele care au dus diminuarea numărului de porci în județ, chestionând o serie de locutori din satele care cândva erau cunoscute pentru producția cărnii de porc.

Hambarul e plin doar pe sfert, cinci dintre cele șase boxe ale cocinii de porci sunt goale, iar în ultima, dinspre curte, nea Nicolae crește iepuri. Abia mai ține doi grăsuni.„La ce să am mai mulți? Nu poți să ții mai mult de patru porci, că sunt restricții din cauza pestei porcine, și nu-i poți vinde, că piețele sunt închise. Eu zic că în 5 ani dispare și obiceiul ăsta cu tăiatul porcului de Crăciun”, spune bătrânul. Încet, sărbătorile de iarnă vor avea miros de supermarket…

Tradiția sacrificării porcului de Crăciun e străveche. De când lumea, în satele Bihorului bărbații mergeau pe la vecini ca să țină de porc, copiii să primească șorici, iar femeile ca să gătească. Se bea tărie și vin, iar seara urma „cina porcului”. „Carnea ținea până în primăvară, când șunca era pusă în coșul cu bucate duse la biserică să fie sfințite pentru masa de Paști”, spune istoricul Augustin Țărău (foto).

Rădăcinile tradiției sunt însă precreștine. „Erau tot felul de obiceiuri păgâne. Măcelarul mânjea copiii cu sânge pe față ca să-i protejeze de boli, le dădea să mănânce ureche și coadă prăjite ca să audă bine și să fie virili, iar femeile gravide erau oprite să curețe mațele ca să nu nască copiii cu muci”, explică istoricul.

Porcii de pădure

Sute de ani, oamenii au crescut porci în păduri. „Fiecare familie avea 5-6, pe care îi crestau la ureche ca să-i cunoască. Satul își «băga» ciurdari pentru a-i duce la pădure, unde se îngrășau cu ghindă și jir”, povestește Țărău.

Pădurile întinse din zona Tinca – Beliu au susținut secole de-a rândul creșterea porcilor în semisălbăticie. În zona Șoimi obiceiul s-a păstrat până în anii ʼ90. „Pe vremea lui Ceaușescu familia putea să-și crească un porc pentru consum propriu, dar ceilalți trebuiau dați la stat, la preț impus. La pădure erau mai greu de controlat”, spune istoricul.

După ce a supraviețuit comunismului, obiceiul creșterii și sacrificării porcilor se stinge în ultimele trei decenii. La țară au rămas doar bătrânii. Tinerii s-au dus în străinătate, la oraș sau fac naveta. Dacă poftesc un cârnat de Crăciun, cumpără din magazin.

Augustin Țărău are în lucru o carte pe această temă, cerută de organizatorii festivalului „Dʼale porcului” tocmai pentru ca tradiția să rămână măcar scrisă…

Miercurea trecută, pe ulițele din Cociuba Mare domnea liniștea. „La noi nu se tăiau porci doar de Ignat (n.r. – Sf. Ignat Teoforul, prăznuit pe 20 decembrie). Acum zece ani, răsuna satul de guițături de la începutul lunii decembrie până de Crăciun. Oamenii tăiau porcii pe rând, ca să se ajute între ei. Acum mai este ceva agitație doar în sâmbăta de dinaintea Crăciunului”, spune primarul Mihai Sferle (foto).

Cu timpul va fi liniște și sâmbăta. „Cât mai putem, mai ținem porci pentru Crăciun, apoi se termină și cu obiceiul ăsta”, spune bătrânul Nicolae Broștean. Crește doi porci într-un grajd în care înainte avea 20. „O să-i tai zilele astea. Unul pentru băiat, altul pentru mine”.

Peste iarnă va ține, în locul porcilor, iepuri. „Dacă voi fi sănătos, în primăvară o să iau numai doi sau trei purcei să-i țin până la Crăciun”, își face socotelile. Mai mulți nu se merită. Abatoarele și piețele s-au închis, așa că nu mai are unde vinde.

Citește tot textul pe ebihoreanul.ro