Forumul Judecătorilor, memoriu către CCR: Nu există conflict între Parlament și ÎCCJ referitor la modul de formare a completurilor de 5 judecători

Asociația Forumul Judecătorilor din România a transmis joi un memoriu ”amicus curiae” către CCR în legătură cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție formulată de prim-ministrul Viorica Dăncilă în privința modului de formare a completurilor de 5 judecători.

Organizația argumentează că nu există conflict între Parlament și ÎCCJ determinat de pretinsul „refuz explicit al instanţei supreme de a aplica o lege adoptată de Parlament”, și invocata ”substituire, în acest mod, implicit, autorității legiuitoare”.

”Apreciem că nu există o situaţie conflictuală născută între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, care să rezide în mod direct în textul Constituției. În fapt, este dedus judecăţii Curţii Constituţionale, un conflict clasic de drept administrativ, de competenţa unei instanţe judecătoreşti. În baza art. 124 din Constituţie, justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, astfel că o decizie în alt sens a Curţii Constituţională ar fi de natură a anula competenţa instanţelor judecătoreşti, stabilită de însăși Legea fundamentală”, arată Forumul Judecătorilor în memoriul trimis Curții.

Citește textul integral al memoriului aici: FJR-amicus-curiae-pt-CCR-conflict-juridic-de-natura-constitutionala-complet-5-ICCJ.

Premierul Viorica Dăncilă a reclamat pe 2 octombrie la Curtea Constituțională existența unui conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința modului de formare a completurilor de 5 judecători.

Solicitarea a fost făcută în repetate rânduri chiar de Liviu Dragnea, al cărui apel va începe luni, 8 octombrie. Dragnea a fost condamnat deja în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.

Dăncilă acuză în sesizarea trimisă CCR că Înalta Curte și-a arogat competențe legislative prin faptul că nu pune în aplicare imediat prevederea din noua lege privind organizarea judiciară, potrivit căreia completurile de 5 judecători de la ÎCCJ se formează exclusiv prin tragere la sorți, fără a exista membri de drept.

În prezent, sunt două completuri de apel la Înalta Curte, cu 5 judecători (C5), unul condus de vicepreședintele ÎCCJ, Iulian Dragomir și un altul condus de șefa interimară a Secției penale, judecătoarea Sorina Mirela Popescu. Aceste completuri dau sentințele definitive pentru demnitari (miniștri, parlamentari, etc).

Completul care va da sentința definitivă în cazul lui Liviu Dragnea este cel condus de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Iulian Dragomir, un complet considerat a fi unul foarte dur.

La începutul lunii septembrie, Colegiul de conducere al ICCJ a luat în discuție schimbarea componenței C5-urilor, ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor la legea 304 privind organizarea judiciară (prima dintre cele 3 legi controversate ale Justiției, modificate de Coaliția PSD-ALDE).

Potrivit legii 207/2018 de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, C5-urile nu mai sunt conduse de membrii de drept, precum vicepreședintele ICCJ și șeful Secției penale, ci toți judecătorii din complet sunt trași la sorți.

Colegiul de conducere al ICCJ a decis însă că nu se impune schimbarea componenței C5-urilor în 2018, pentru că au fost alese deja pe legea veche, la sfârșitul lui 2017. Legea veche spunea că C5-urile sunt conduse de membrii de drept, iar ceilalți judecători sunt trași la sorți la sfârșitul fiecărui an pentru anul viitor. Or pentru anul 2018, componența C5-urilor s-a stabilit prin tragere la sorți la sfârșitul anului trecut, pe legea veche, care prevedea că sunt conduse de membrii de drept. Colegiul de conducere al ICCJ a decis că se va modifica componența C5-urilor abia la sfârșitul acestui an pentru 2019, când se vor pune în aplicare prevederile noii legi și vor fi trași la sorți toți magistrații și nu vor mai fi membri de drept (detalii aici).

G4Media.ro a scris sătăpmâna trecut că Liviu Dragnea ia în calcul două variante prin care intenționează să schimbe completul de 5 judecători de la Curtea Supremă care îi va judeca apelul în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, dosar în care a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

• 1. Sesizarea la CCR a unui conflict de natură constituțională cu Înalta Curte, pe modelul conflictului dintre Guvern și Președinte care a dus la revocarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.
• 2. Emiterea unei ordonanțe de urgență de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, cea care reglementează formarea completurilor de la Curtea Supremă.

Conflict juridic de natură constituțională

Varianta sesizării Curții Constituționale – instituție constant favorabilă liderului PSD de când este condusă de Valer Dorneanu – ar fi prima opțiune a lui Liviu Dragnea. Modelul a fost deja testat și a funcționat cu succes în cazul Kovesi: Curtea l-a obligat pe președintele Klaus Iohannis să o revoce pe șefa DNA, așa cum a solicitat Ministrul Justiției. Același lucru l-ar dori Dragnea și în acest caz: CCR să oblige Curtea Supremă să aplice imediat prevederea din legea 304 referitoare la formarea aleatorie completurilor de 5, nu de la 1 ianuarie 2019, așa cum a decis conducerea ÎCCJ.

Problema este însă metoda prin care se poate ajunge la CCR. Dragnea și-ar dori să o facă ministrul Justiției, căruia i-a cerut public ”să se gândească la acest demers”. Dar, pentru că Tudorel Toader întârzie să ”facă ceva”, liderul PSD ia în calcul o sesizare a CCR din partea Parlamentului, au declarat surse din conducerea PSD pentru G4Media.ro. Sesizarea ar urma să fie semnată de el, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, și de Călin Popescu Tăriceanu, în calitate de președinte al Senatului.

Vineri, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a oferit două soluții pentru rezolvarea nemulțumirii lui Liviu Dragnea legată de componența completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte: 1. atacarea în contencios administrativ a hotărârii conducerii ÎCCJ prin care s-a decis că nu se impune schimbarea componenței completurilor de 5 judecători în 2018, pentru că au fost alese deja pe legea veche, la sfârșitul lui 2017 și 2. sesizarea Curții Constituționale pe motiv de conflict între Parlament și Înalta Curte (detalii aici).

Cu o zi înainte, joi, liderul PSD, Liviu Dragnea, a reafirmat că este ilegal completul de 5 judecători de la Înalta Curte care va judeca începând cu 8 octombrie apelul în dosarul angajărilor fictive de la protecția Copilului Teleorman, dosar în care a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare (detalii aici). Duminică, Dragnea afirmase că se urmăreşte să fie ”băgat la puşcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii. El s-a declarat convins că nu e vreo instanţă care să reziste la presiunile de condamnare a sa.

Preşedinta ICCJ Cristina Tarcea a răspuns acuzaţiilor preşedintelui PSD Livu Dragnea conform cărora la instanţa supremă nu se respectă legea, cu referire la reglementarea completurilor de cinci judecători, afirmând că la Înalta Curte se respectă legea şi în ţara asta sunt judecători care respectă legea cu orice risc (detalii aici).

Citește și: SURSE Prevederea letală din Codul de procedură penală care ar putea pulveriza dosare de mare corupție a trecut de Curtea Constituțională / Jumătate dintre modificările aduse actului normativ au fost respinse