G4Media.ro

Fenomenul ”Străzi deschise” s-a dovedit un magnet pentru zeci mii de bucureșteni…

Foto: https://www.facebook.com/strazideschisebucuresti

Fenomenul ”Străzi deschise” s-a dovedit un magnet pentru zeci mii de bucureșteni / Proiectul, pe modele din Paris, Barcelona, Viena

Weekendurile din luna mai și până în prezent, pe Calea Victoriei și premiera de „cartier” din acest weekend din Drumul Taberei demonstrează că proiectul străzilor pietonale, închise pentru mașini și deschise pentru cetățeni, este un succes în rândul bucureștenilor.

Ideea a fost inițiată în 2020 de ARCEN Asociația Română pentru Culură, Educație și Normalitate – care a organizat weekenduri pietonale pe Calea Victoriei în 2020 și 2021 – preluată în acest an de Primăria Capitalei, prin departamentele sale – Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism alături de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşticreart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție a Municipiului BucureștiPROEDUS – Centrul  de Proiecte Educaționale și Sportive al Municipiului București – în calitate de operatori zonali.

Ideea, care a adus mii de Bucureșteni pe străzile din centrul orașului pentru câteva weekenduri din acest an, a avut un succes similar și în cartierul Drumul Taberei.

Foto: https://www.facebook.com/strazideschisebucuresti

De unde este modelul?

Un studiu publicat de ARCEN în luna martie, cu o analiză despre edițiile din 2020 și 2021, evidențiază opiniile bucureștenilor, impactul asupra comercianților din zonă, tipurile de activități preferate dar și modelele de bune practici din alte țări:

„Tradiția existentă a pietonizărilor sezoniere/temporare
1) Lugano, Lungolago (Elveția) — Închiderea traficului auto pe bulevardul perimetral lacului, pe timp de vară, de vineri după-amiaza până
duminica după-amiaza, unind astfel zona pietonală a centrului vechi cu plaja, pontonul și parcul municipal al orașului.
2) Cannes, Boulevard du Midi
Închiderea traficului în fiecare ultimă duminică a lunii pentru activități sportive și în familie.

Tendințe spre extinderi de spații pietonale, independent de context pandemic:
1) Barcelona Superblocks: Unirea a câte 9 insule de locuit în jurul unui scuar, spațiu public și restricționarea accesului auto pe
străzile ce le delimitează. Se obțin astfel unități abitative cu comunitate puternică, în care deplasarea pe jos sau nemotorizată, sportul în aer liber, socializarea, comerțul și serviciile de mici dimensiuni sunt încurajate.
2) Paris: 15 min city
Strategia cu care Anne Hidalgo a câștigat votul Parisului: oferirea de infrastructură publică acoperitoare pentru funcțiuni de aprovizionare, educare, cultură, sport, recreere, formare profesională, asistență sanitară, exercitare a profesiei sunt în proximitate de 15 minute pe jos sau cu bicicleta de locuință.
4) Tot în Paris: Închiderea la trafic a drumurilor către școli sau adiacente lor, reinstaurând tradiția mersului pe jos, socializând cu colegi sau părinți, străzi de cartier.
5) Viena: Parklet municipal: punerea la dispoziția locuitorilor a
posibilității de a transforma temporar un loc de parcare reglementat în spațiu pietonal public cu funcțiune și amenajare de ședere, socializare, joacă.

„Europa occidentală a abandonat spre finalul anilor ’90 paradigma modernistă a mobilității subordonate automobilului personal, care încuraja un comerț rapid, tehnologizat și al resurselor fosile, schimbând în același timp scara și modelul orașului: cartezian, cu distanțe amplificate, cu infrastructura ridicată la rang egal construcțiilor reper, rupt de dimensiunea umană. Întoarcerea spre economia regenerabilă, de scară minoră, a turismului cultural sau a specificității locale printre altele, s-a dovedit o eficientă salvare nu doar pentru orașele în criză sau contracție, dar și la nivel de dezvoltare sustenabilă, cu o riguroasă economie de resurse, a orașelor mari: revenirea la relaționarea umană atât ca dimensiuni, experiență, viteză și ritm”, mai arata studiul ARCEN.

Modelul străzii „La Rambla” din Barcelona a fost evocat și de tinerii participanți din București, iar în mod inedit o tânără a spus că atmosfera îi amintește de cea din Vama Veche.

G4Media a publicat în cadrul ENTR, pe 14 mai, în al doilea weekend de străzi deschise, interviuri cu tineri care au participat și cu directorului executiv ARCEN, Alberto Groșescu. Articolul integral, aici.

Video – Străzi deschise (14 mai):

Studiul ARCEN din martie 2022 a relevat concluzii interesante din perspectiva motivației participanților și a impactului asupra economiei locale.

Câteva date despre participanți: „În medie, peste 30% revin în fiecare lună, iar între 4–11%  experimentau pentru prima dată în ziua efectuării sondajului. Mijloacele de deplasare ale publicului spre străzile pietonizate au fost preponderent în spiritul încurajat de proiectul: mersul pe jos și transportul public (30% și respectiv 31%), bicicleta 10%. Utilizarea autoturismului personal a fost aleasă de 25% din respondenți, un număr mult mai mic, 2%, optând pentru taxi sau servicii de car-sharing. 

Cât privește rolul funcțional al străzilor pietonizate prin proiect, plimbarea a fost activitatea principală pentru 90% din respondenți, 25% din aceștia alegând bicicleta, trotineta sau skateboard-ul. Adiacent plimbării, 55% au folosit serviciile de
alimentație publică, iar 10% au făcut cumpărături. Străzile pietonale au mai fost folosite pentru joacă, activități sportive programate și improvizate, loc de învățat să se meargă cu bicicleta sau skateboard-ul.
Plimbarea pe traseul proiectului a relevat, în urma cercetării, reperele comune actuale, precum și diversitatea ofertelor și funcțiunilor lor, dovedindu-se astfel capacitatea proiectului de a reatașa sentimental și identitar locuitorii orașului de orașul însuși”, relevă studiul ARCEN.

Cîteva date despre comercianți:

„Pentru majoritatea comercianților cifra de afaceri a crescut în perioada proiectului, cu vizibil mai mulți clienți la sfârșit de săptămână, păstrând însă o valoare a bonului mediu aproape constantă. O concluzie posibilă este că oferta comercială nu s-a modificat, amplificându-se însă fluxul de servire. Pietonizarea străzilor a reușit, din punct de vedere al comercianților, să aducă în centru un public diferit de cel obișnuit. Copiii au reprezentat, din acest punct de vedere, principala schimbare în peisaj și în clientelă. Nefiind o zonă prietenoasă cu familiile și copiii în timpul săptămânii, centrul s-a transformat în weekend și a adus în cadru urban deschis un public obișnuit preponderent cu parcurile și mall-urile”. 

Informații publicate de ARCUB cu programul din acest weekend, aici.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. toate tarile fara masini, de la insulele solomon pana la new dehli, au strazi pietonale

    asta este momentul cand bucurestii ajung inapoi la nivelul caracalului, cand nu doar talciocul e pietonal, dar si srada din fata lui

    • „la nivelul caracalului” esti doar tu.
      Desi asta e o jignire pentru cei din Caracal si trebuie sa ne cerem scuze fata de ei

  2. Cere ți scuze fiindcă tu probabil n ai ieșit din Caracal în viata ta și îți verși furia pe net ca atât poți

  3. Oamenii nu au ce face, nu au pasiuni, hobby-uri sau alte ocupatii si participa ca oile la orice lucru nou, ca atat ii duce capul. Mai faceți asta de 5 ori si or sa fie goale străzile.

  4. Poate dacă am fi avut în aceasta zona un parc rezonabil, ar ieși acești oameni mai des la plimbare în weekend.

  5. nu avem parcuri asa ca ne plimbam pe strazi …unde e actul de cultura initiat de arcen?