Expert în chestiunea transnistreană: Spre deosebire de celelalte conflicte separatiste din spațiul post-sovietic, conflictului transnistrean i-a lipsit factorul etnic, separarea teritorială s-a produs din cauze politice

Războiul din Ucraina a readus în atenția publică conflictul transnistrean, mai ales în contextul depunerii oficiale a candidaturii pentru aderare la UE a Republicii Moldova. Fără soluționarea acestui conflictul, șansa integrării europene a Republicii Moldova rămâne o utopie. Cât de greu ar putea fi el soluționat?

PressHUB publică o serie de interviuri cu experți specializați în spațiul ex-sovietic și conflictele încurajate de către Federația Rusă în fostele state care au fost parte din URSS.

Ștefan Morar este cercetător în științe politice la Universitatea din Montreal și a făcut trei ani de studiu în administrația publică transnistreană.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

PressHUB: Ce înseamnă identitate transnistreană?

Ștefan Morar: Atunci când vorbim despre transnistreni, ne referim în primul rând la populația compusă din moldoveni, ruși și ucraineni în proporție de aproximativ o treime fiecare, ce trăiește pe malul stâng al Nistrului și sunt cetățeni ai statului (de facto) transnistrean.

Identitatea transnistreană construită în jurul limbii ruse a fost denumită ca atare în raportul nr. 13 al Misiunii CSCE (OSCE) în Moldova, din 1993. Acesta stipula că populația din stânga Nistrului a dezvoltat un sentiment de identitate propriu, împărtășit atât de slavi cât și de moldoveni.

Nenumărate alte studii serioase arată și mecanismele prin care a fost dezvoltată și instrumentalizată identitatea transnistreană de către autoritățile din stânga Nistrului.

Astfel, pentru transnistreni, termenul de regiune separatistă este un nonsens. Asta în primul rând din cauza conotației peiorative pe care termenul a căpătat-o la Chișinău, dar și datorită faptului că autoritățile de la Tiraspol au fost capabile să ofere cetățenilor toate beneficiile unui stat viabil, în măsura posibilităților.

La urma urmei, republica nerecunoscută deține controlul asupra unui teritoriu, are o populație permanentă, un guvern (cu capacitate administrativă, protecție socială, colectare de taxe și impozite, etc.) și chiar capacitate (limitată) de a intra în relații cu alte state.

După cum a arătat rezultatul referendumului din 2006, majoritatea cetățenilor doreau separarea de Republica Moldova și alipirea la Federația Rusă. Probabil că procentele s-au mai schimbat în ultimul timp, însă tendința rămâne aceeași. (Sursa/Novosti PMR)

Citește tot articolul pe PressHub.ro