G4Media.ro

EXCLUSIV Cum se pierd cazurile de COVID din cel puțin o zi…

EXCLUSIV Cum se pierd cazurile de COVID din cel puțin o zi din calculul ratei de infectare pe 14 zile / Șefa DSP București: Rezultatele de la teste vin la distanță de una până la trei zile de la pozitivare

Rata de incidență sau infectare cu COVID pe 14 zile, indicator în funcție de care autoritățile impun măsurile de restrângere a răspândirii virusului, se calculează raportat la data la care laboratorul a confirmat rezultatul la test. Însă aceste date pot ajunge la direcția de sănătate publică, instituția care le introduce în sistem și calculează rata, după una până la trei zile, astfel că majoritatea testelor din ziua 14 și chiar unele din ziua 13 nu intră în calcul. Informația a fost confirmată pentru G4Media.ro de directoarea DSP București, Oana Nicolescu.

Oana Nicolescu a explicat că, într-adevăr, pentru că rata de infectare se raportează la data la care laboratorul a avut rezultatul la test, nu la cea de introducere în sistem, de fapt coeficientul nu este calculat pe baza tuturor cazurilor confirmate din cele 14 zile de referință.

”Dacă eu mă testez în data de 10, de exemplu, proba ajunge la laborator pe 11, iar rezultatul ajunge la DSP pe 12. Noi, la DSP, introducem în soft imediat cum primim setul de date de la laborator. Noi introducem pe 12 și sistemul îmi permite să introduc că pe 11 a fost pozitivat cazul respectiv”, a precizat Oana Nicolescu.

Șefa DSP București a declarat că foarte rar poate unul dintre laboratoare să trimită rezultatele chiar în ziua în care acestea au fost obținute. ”De obicei vin după o zi, două, trei”, a adăugat aceasta.

Întrebată dacă, în aceste condiții, înseamnă că rezultatele la teste obținute în zilele 13 și 14 ale unui interval de 14 zile nu intră în calculul ratei de infectare și că de fapt aceasta este calculată pe baza rezultatelor la teste din circa 12 zile, maximum 13, Oana Niculescu a răspuns afirmativ. Ea a explicat că nu ar avea cum să fie incluse în calcul rezultatele la mare parte din testele pozitivate de fapt în aceste zile.

Diferența a fost evidențiată de datele furnizate sâmbătă de Grupul de Comunicare Strategică (GCS), care a precizat că pentru rata de incidență pe ultimele 14 zile în București au fost luate în calcul 6040 de cazuri, pentru că raportarea se face la data când se pozitivează testul, nu când a fost acesta primit. În schimb, GCS comunică în buletinele zilnice rezultatele care sosesc în ziua respectivă, indiferent de data la care au fost prelucrate. De aceea, în aceleași 14 zile, pentru București au fost raportate de GCS în total 7442 de cazuri. Diferența de 1400 de cazuri este dată de rezultatele primite în cele 14 zile la probe prelevate anterior acestui interval, astfel că nu au mai intrat în calculul ratei, așa cum nu intră nici cele la testele făcute în ultimele două zile din cele două săptămâni.

Practic, la calculul ratei pentru orice interval de 14 zile sunt luate în calcul doar testele efectuate în cele 14 zile și la care au fost introduse în sistem rezultatele în același interval de timp. Rezultatele introduse în primele zile ale intervalului provenite de la teste efectuate anterior celor 14 zile nu sunt luate în calcul și la fel nici cele din ultimele zile pentru care nu au sosit rezultatele, după cum a confirmat pentru G4Media.ro șefa DSP București.

”Însă oricare ar fi rata de infectare și indiferent ce măsuri vom lua, nu se va întâmpla nimic dacă măsurile impuse nu vor fi respectate”, a subliniat Oana Nicolescu.

Potrivit datelor furnizate în buletinul de duminică de GCS, Capitala a ajuns la rata de infectare 3,02.

Citește și

Prefectul Capitalei: Mâine vom lua o decizie cu privire la școli, dar astăzi nu. Rata de 3,02 înseamnă foarte puțin depășit ca să panicăm lumea

Luni, elevii din București se duc la școală și grădiniță. Monica Anisie: Mâine dimineață la 8:00 am convocat inspectorii școlari pentru a realiza planul de măsuri privind desfășurarea activităților didactice online

Restricțiile care intră în vigoare la depășirea ratei de infectare de 3 la mie: Masca obligatorie în toate spațiile deschise, se închid restaurantele, cafenelele, cinematografele, teatrele și sălile de jocuri de noroc / Școlile ar putea trece la predarea exclusiv online

Foto: G4Media.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Cu alte cuvinte, e o portiță pentru a jongla cu cifrele.
    La Romanika, e cam ca pe vremea „marilor realizări cincinale”, intervalul de 14 zile are, de fapt, 12 zile sau câte vrea mușchii cuiva.
    Rata de incidență, cea reală, fără scos si dorit, a trecut de 4 la Bucuresti.
    E clar că, cel putin in Bucuresti, e timpul să se ia măsuri serioase.

    • Rata de infectare (aia reala) a trecut de mult de 4, sa fii mata sanatos! Numarul infectatilor e de cel putin zece ori, in realitate probabil chiar de peste 20 de ori mai mare decit a celor descoperiti cu testarea.
      Asa ca nu e nici un timp. E timpul sa ne vedem de treaba, nu exista „masuri serioase” care pot fi luate in afara de o testare frecventa si riguroasa a celor care lucreaza la casele de batrini, la centrele de dializa si alte zone de risc, de asigurarea materialelor la ATI, de punerea la punct a tratamentului (mortalitatea la noi la ATI e foarte mare comparativ cu media internationala vestica).
      Astea sint masuri serioase, carantina e o masura primitiva care nu rezolva ci inrautateste situatia. E folosita pentru ca, in general, politicienii si „somitatile medicale” care iau astfel de decizii sint niste impostori, la noi si aiurea.

  2. Transportati datele cu camionul? Nu aveti internet?

    • Ne trebuie un sistem unic pe tara unde laboratorul introduce instant datele despre epidemii (covid, gripa, rujeola, etc) cu tot cu datele pacientului, iar situatia e cunoscuta instant de factorii interni (laborator, spital), locali (primarii), judeteni sau nationali (institutii care au nevoie de statistici pentru decizie).

    • Pentru asta trebuie oameni în DSP uri.
      Deși este lipsa de personal și în mod normal ar fi trebuit scoase posturi la rezidențiat în toate DSP urile din țară, la noi s-au scos la vreo 2-3.
      Cum sa funcționeze când nu fac fata cu anchetele epidemiologice, ce sa mai vorbim de soft-uri?

  3. Adică – pe scurt, suntem/trăim în jungla amazoniană, dar cu AI ..la borcan; sau Inteligența Artificială, ne ajută să facem micii mai în sânge și berea s-o păstrăm mai la rece.. Bine și așa!
    Softiștii noștri – până una alta – deschid StartUp’uri IT la ‘mericani/engleji și poate și la nemți ..nu știu (că și la ăștia între timp se cam schimbă „decorul” – cu arăboi, africani, nu mai vorbim de turci..)

  4. În sec. XXI, în plină eră digitală, cu cea mai mare viteză de internet din Europa ne trebuie trei zile pentru a introduce datele în sistem?
    Sau lucrăm tot cu faxurile?

  5. Ba, da’ ce sistem de raportare in timp real a introducerii datelor, recoltarii, procesarii, analizarii (de aici ies multe rezultate într-un fel sau altul), socotirea a rezultatelor au astia din dspuri.
    Mi-a venit să plâng cand am citit… Doar ca asta înseamnă că ei raportează (pentru o zi) numărul de teste efectuate care nu are corespondent cu rezultatele pentru ziua respectiva, ci rezultatele din viitor (in 2-3 zile).
    Pai nu e plauzibil ce zice sarma, ca in bucuresti sunt raportate si cazurile din judetele învecinate? Ca până se prinde careva, dsp s-a facut ca lucrează.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.