Evaluarea măsurilor luate de România în procedura de deficit excesiv, prezentată de Comisia Europeană la final de noiembrie, spune şefa Reprezentanţei CE în România

Comisia Europeană va prezenta, la finalul lunii noiembrie, propria sa evaluare cu privire la acţiunile efective întreprinse de România în cadrul procedurii de deficit excesiv, a precizat, joi, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, la cea de-a XXXII-a ediţie a Galei Topul Naţional al Firmelor, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), transmite Agerpres.

„Vom ieşi la finalul acestei luni cu evaluarea Comisiei Europene cu privire la acţiunile efective întreprinse de România în cadrul procedurii de deficit excesiv. Însă, România nu este singură în acest parcurs. Uniunea Europeană vă este un partener solid. PNRR de care vorbim, fără îndoială, în fiecare zi, fondurile de coeziune, noul instrument SAFE, (…) toate acestea sunt resurse strategice pentru modernizarea economiei româneşti”, a spus şefa Reprezentanţei Comisiei Europene.

Potrivit acesteia, România a parcurs o călătorie remarcabilă de la data aderării sale în 2007. „PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat, România a ajuns la aproximativ 80% din media UE, un semn clar al convergenţei. Investiţiile străine directe s-au triplat, exporturile s-au triplat, salariile şi puterea de cumpărare au crescut substanţial şi toate acestea arată cât de profund s-au simţit beneficiile apartenenţei României la Uniunea Europeană”, a menţionat Ramona Chiriac. Ea a admis că România se confruntă în prezent cu deficite gemene ridicate, iar „Comisia a semnalat aceste riscuri încă din 2020, odată cu intrarea în procedura de deficit excesiv”.

„Cu siguranţă, măsurile recente de consolidare fiscală sunt esenţiale pentru a restabili echilibrele macroeconomice şi a menţine ratingul de ţară la nivel investiţional, astfel încât România să îşi poată finanţa priorităţile la costuri acceptabile. Aceste măsuri au ajutat România să-şi menţină acest rating suveran în categoria ‘investment grade’, un element vital pentru stabilitatea financiară a ţării. Mai mult, economia, credem la nivelul Comisiei Europene, pare să absoarbă relativ bine pachetul de consolidare fiscală. Activitatea economică a încetinit temporar, inflaţia a crescut pe termen scurt, dar majoritatea indicatorilor arată că economia continuă să crească, iar dezechilibrele externe încep să se corecteze”, a declarat reprezentata Comisiei Europene.

Ea spune că IMM-urile au nevoie de reguli mai clare, proceduri mai rapide şi un mediu care să stimuleze inovaţia, digitalizarea şi tranziţia verde. „România are potenţialul de a integra rapid toate aceste obiective, dacă va continua reformele în inovare, în competenţe, în infrastructură şi în digitalizare. Spiritul antreprenorial românesc este unul profund european şi ancorat în valori, în responsabilitate, în curaj. Într-o lume marcată, fără îndoială, de incertitudine, România are nevoie de lideri economici care să investească în oameni, în sustenabilitate şi în viitor. Comisia Europeană, desigur, va continua să vă fie partener, de la competitivitate, la inovaţie, la infrastructură, energie şi rezilienţă pe Flancul Estic”, a încheiat Ramona Chiriac.

România a înregistrat în anul 2024 cel mai mare deparaj fiscal de la criza financiară din 2009 până în prezent, conform datelor biroului european de statistică Eurostat analizate în primăvară de Economedia .

Deficitul bugetar este diferența între veniturile încasate de statul român și cheltuielile pe care acesta le face. Cea mai mare parte din aceste cheltuieli este „rigidă”, adică sunt cheltuieli care nu pot fi tăiate foarte ușor: pensiile și salariile. Raportarea deficitului ca procent din PIB indică presiunea exercitată asupra economiei. Pentru a acoperi deficitul bugetar, statul se împrumută și crește datoria publică, care de asemenea a ajuns la un nivel ridicat.

Eurostat a raportat că România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut. Acest deficit a depășit chiar și minusul raportat de România în pandemie, de 9,2% din PIB.

O cifră mai mare a mai fost înregistrată doar în anul 2009, anul crizei financiare, când România a raportat un deficit bugetar de 9,5% din Produsul Intern Brut.

În termeni nominali, deficitul bugetar a sărit în anul 2024 de 160 miliarde lei, un maxim absolut. Această evoluție semnalează o pierdere de control asupra cheltuielilor publice, într-un an fără șocuri excepționale precum pandemia – ceea ce amplifică gravitatea situației. Anul 2024 a fost marcat însă de trei rânduri de alegeri, pe care Guvernul le-a „sărbătorit” majorând salarii, dar și pensiile de două ori. Acest lucru s-a suprapus cu cheltuieli mari pentru infrastructură, dar și pentru apărare.