Europa se pregătește să primească mai mulți ucraineni, cu mai puțin sprijin, în 2023 – analiză Stars and Stripes

Analiză a publicației americane Stars and Stripes, preluată de Rador:

Iarna trecută, Jaroslaw Olak, originar din Varșovia, a petrecut primele zile ale războiului din Ucraina împărțind dulciuri, împreună cu fiii săi, refugiaților care soseau în capitala Poloniei. Curând după aceea, găzduia familii ucrainene, fără chirie, în apartamentul său din centrul orașului.

„Trebuia să fii de piatră” să nu ajuți, într-o asemenea suferință, a spus el. Dar acum, pentru voluntarii precum Olak, povara financiară a ajutorării refugiaților ucraineni a crescut, iar perspectiva asistenței este din ce în ce mai neclară.

În Polonia și în întreaga Europă, costurile energiei și locuințelor au crescut, în timp ce unele guverne sunt gata să reducă finanțarea pe măsură ce războiul se prelungește. A lăsat asociațiile umanitare și voluntarii să se confrunte cu problema dificilă a modului de susținere a ajutorului pentru refugiații ucraineni în anul următor, cu noi greutăți pe măsură ce iarna revine.

„Acest război nu seamănă cu niciun alt război, nicio altă criză a refugiaților din vremurile moderne, pentru că este într-un loc extrem de friguros, unde sunt 14 milioane de oameni strămutați acum din cauza violenței”, a declarat Jan Egeland, secretarul general al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, o organizație nonprofit.

Pentru Olak și alții, asta înseamnă să facă sacrificii personale și financiare pentru a-și deschide casele și a-și manifesta solidaritatea cu ucrainenii, chiar dacă autoritățile locale și naționale fac un pas înapoi.

Ajutorul din partea cetățenilor privați „are limitele sale”, a spus Olak, 47 de ani, care lucrează la o instituție de asistență socială poloneză.

„Mi-e teamă că peste un timp ne vom confrunta cu un al doilea val de migrație din cauza iernii din Ucraina”, a spus el. „Si ce urmează?”

Aproximativ o treime dintre ucraineni au fost forțați să-și abandoneze casele, de când Rusia le-a invadat țara, în februarie, potrivit Națiunilor Unite. Aproape 8 milioane de refugiați au fost înregistrați în Europa, în ceea ce ONU a calificat drept criza de strămutare cu cea mai rapidă creștere de la al Doilea Război Mondial.

Mulți au fugit din Ucraina în primele săptămâni de război, temându-se de invazia forțelor ruse. Uniunea Europeană a răspuns cu un plan temporar de a le acorda ucrainenilor drept de ședere, împreună cu alte beneficii, cum ar fi îngrijirea sănătății și acces pe piața muncii.

Aproximativ 4,8 milioane de refugiați s-au înregistrat pentru beneficii, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). De asemenea, oamenii s-au implicat, manifestând o dorință „remarcabilă” de a primi ucraineni, a declarat Charlotte Slente, secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați.

În Varșovia, unii localnici și-au luat săptămâni întergi liber de la muncă pentru a participa, în timp ce germanii au înființat puncte de primire pentru refugiați, la Berlin. În gările din Budapesta, ungurii au împărțit truse de igienă, iar românii le-au oferit mâncare caldă ucrainenilor aflați în nevoie.

Voluntarii letoni au organizat transportul pentru cei strămutați, ceea ce a implicat adesea a călători prin Rusia. Mica națiune baltică, obișnuită să primească doar câteva sute de cereri de azil pe an, a primit peste 40.000 de ucraineni.

În Polonia, 1,5 milioane de refugiați ucraineni s-au înregistrat pentru protecție temporară. Din cauza afluxului, Ania Dziadon, care conduce o afacere imobiliară în orașul polonez Tarnów, a decis în martie să transforme o clădire pe care o deținea într-o pensiune gratuită, ca să găzduiască până la 50 de persoane.

De atunci, au aglomerat cele trei etaje mai mulți, prin rotație: un contabil din orașul sudic Mikolaiv, ai cărui copii învață online; Lesia, Alisa, Nikita și Leonsia din Sumîi, care au călătorit împreună cu câinele lor rasa Pomeranian; și Svitlana și Vitalij Pylypets, care au sosit luna aceasta de la Dnipro, din centrul Ucrainei, împreună cu cele două fete mici, dintre care una suferă de paralizie cerebrală.

Potrivit lui Dziadon, care își ajută oaspeții să-și găsească de lucru sau să-și înscrie copiii la școală, cei recent sosiți au spus că au părăsit Ucraina din cauza frigului și a lipsei de electricitate și internet.

Deoarece clădirea lui Dziadon este catalogată drept „locuință de grup”, ea primește aproximativ 16 dolari pe zi de la guvern pentru fiecare refugiat pe care îl găzduiește. Între timp, gazdele individuale precum Olak primesc 9 USD per refugiat pe zi, timp de până la patru luni.

Plățile „nu înseamnă mult”, a spus el, dar ajută la acoperirea costurilor, deși aceste costuri cresc pe măsură ce temperaturile scad – și mai mulți refugiați pot fi pe drum.

Lucrătorii umanitari spun că este dificil de evaluat câți refugiați ucraineni rămân în fiecare țară europeană – și câți alții ar putea apărea. Mulți ucraineni trec granițele frecvent. Alții s-au mutat înapoi, în ciuda războiului, iar unii care au rămas în străinătate nu s-au înregistrat pentru protecție.

Când sosirile de refugiați au scăzut în timpul verii, unele grupuri de ajutor și-au redus prezența și centrele de primire s-au închis. Dar până în august, oficialii ucraineni au început deja să tragă un semnal de alarmă cu privire la impactul potențial al războiului în timpul iernii, potrivit lui Slente, când temperaturile variază de obicei între 23 și 36 de grade Fahrenheit.

Apoi, în octombrie, Rusia a început o campanie de multe luni de lovituri constante împotriva infrastructurii Ucrainei – cufundând orașele în întuneric și frig. La un moment dat, la sfârșitul lunii decembrie, aproape 9 milioane de oameni trăiau fără electricitate, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Unii oameni „se gândesc să fugă din Ucraina fie din nou, fie pentru prima dată”, a spus Lukasz Pulawski de la Open Dialogue Foundation, o organizație nonprofit poloneză care sprijină refugiații care sosesc în Gara de Est din Varșovia. Iarna, „este pur și simplu dificil să supraviețuiești dacă nu ai o sursă de energie sau încălzire”.

Temperaturile din decembrie în capitala Kiev au fost în jurul valorii de îngheț, în timp ce orașul Bahmut din prima linie a înregistrat temperaturi de până la 12 grade Fahrenheit. Guvernul ucrainean i-a îndemnat pe cetățenii care au fugit să rămână în străinătate pe timpul iernii. Dar agențiile umanitare încearcă să trimită cât mai mult ajutor în Ucraina, deoarece poate fi dificil pentru persoanele în vârstă să plece.

Un sondaj recent al ONU a constatat că doar 7% dintre respondenții aflați încă în Ucraina au indicat că se gândesc în mod activ să își părăsească locația. Datele culese de guvernele naționale nu indică o creștere majoră a punctelor de trecere a frontierei în ultimele săptămâni, a declarat Olga Sarrado Mur, purtător de cuvânt al ICNUR.

Cu toate acestea, țările vecine, inclusiv România și Polonia, au raportat o ușoară creștere, în timp ce în alte țări, ritmul trecerilor înapoi în Ucraina a încetinit.

Mihaela Munteanu, care conduce cel mai mare centru de refugiați din orașul Iași, din estul României, a declarat că un număr tot mai mare de ucraineni își aduc rudele în vârstă în România. Debutul iernii a adus și mai mulți refugiați la Berlin, potrivit Crucii Roșii Germane.

Organizațiile de ajutor se pregătesc să mobilizeze rapid mai mulți voluntari și să redeschidă centrele de primire dacă este necesar. ICNUR ajută autoritățile locale și naționale din Europa Centrală și de Est să pregătească planuri de urgență — inclusiv aprovizionarea cu pături termice și saltele și întărirea capacității centrelor de primire, a declarat purtătorul de cuvânt Shabia Mantoo.

Dziadon, între timp, renovează podul pensiunii sale pentru a putea primi refugiați suplimentari. Dar nu toți cei care s-au înscris inițial pentru a găzdui (refugiați) au fost la fel de primitori sau de flexibili precum Dziadon și Olak.

Peste 2 milioane de refugiați ucraineni s-au stabilit în vestul sau sudul Europei, potrivit UNHCR, dar mulți preferă să rămână în țările vecine cu Ucraina, precum Polonia, Ungaria, Moldova și România.

Aceste țări sunt însă mai sărace, iar războiul a dus la creșterea prețurilor la energie și la produsele de bază. Drept urmare, grupurile de ajutor și voluntarii spun că au văzut o scădere a dorinței sau a capacității oamenilor de a oferi ajutor material.

Ungurii, care au sărit în ajutor în primăvara au obosit, a declarat Béla Szilágyi, președintele Hungarian Baptist Aid.

Mulți polonezi „și-ar dori în continuare să ajute, dar nu au suficiente resurse pentru asta, mai ales că rata inflației în Polonia este mai mare de 17%”, a spus Pulawski.

Finanțarea publică va scădea în 2023, când guvernul polonez dorește ca refugiații ucraineni să înceapă să plătească o parte din factura pentru locuințele și hrana asigurate de guvern. Dar gazdele private, cum ar fi Olak, vor fi în continuare eligibile pentru a primi sprijin guvernamental.

Acest sprijin a rămas constant, chiar dacă la Varșovia prețurile energiei s-au dublat în 2022. Plățile de la guvern întârzie adesea. În opinia lui Olak, liderii polonezi au făcut prea puțin pentru a se pregăti pentru un posibil nou val de refugiați.

El a fost lăsat să acopere costul crescut de încălzire pentru oaspeții săi ucraineni. în această iarnă. Dziadon a mai spus că ar putea fi nevoie să perceapă o chirie dacă ajutorul guvernamental se diminuează.

În Letonia, unele orașe au rămas fără bani pentru cazarea oamenilor, în urmă cu câteva luni, deși guvernul a aprobat recent o extindere a măsurilor actuale de ajutor până în iunie. Dar, odată cu creșterea prețurilor, „dorința oamenilor de a ajuta s-ar putea schimba”, a spus Agnese Lace, care lucrează pentru grupul leton I Want to Help Refugees.

Imaginea este similară în Ungaria și România, unde guvernul discută despre modificări ale programului său de ajutor financiar pentru persoanele care găzduiesc refugiați. Dar creșterea vertiginoasă a chiriilor a făcut dificilă trecerea ucrainenilor la locuințe pe termen lung.

Olak, cel puțin, plănuiește să ofere în continuare o „oază de siguranță” ucrainenilor în Varșovia, chiar dacă aceasta îi secătuiește resursele.

„Prefer să ajut în acest fel”, a spus el. „Și să le arăt copiilor mei că acest lucru este mai important, că există valori mai importante în viață decât banii”. (Traducerea: Cristina Zaharia)