Europa Liberă: Autoritățile nu știu câți ruși au devenit români în ultimii ani. 88.000 de noi români provin din spațiul ex-sovietic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Din ianuarie 2022, Ministerul de Externe a refuzat să acorde vize de intrare în România pentru 586 de ruși. Potrivit Europa Liberă sunt și cetățeni din Rusia care au primit dreptul de a avea cetățenie română. Statul nu știe însă câți dintre ei au și devenit români.

După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, cetățenii din Federație nu mai pot primi ușor vize de intrare în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei decizii a blocului comunitar.

Pe 9 septembrie 2022, la mai bine de șase luni de la începerea invaziei Rusiei, Comisia Europeană a suspendat acordul cu Federația privind facilitatea vizelor acordate reciproc, valabil din 2007.

Atunci, comisara pentru Afaceri Interne al Uniunii Europele, Ylva Johansson, proclama: „Să fii turist în Uniunea Europeană nu este un drept fundamental! Se încheie accesul privilegiat al cetățenilor ruși în UE”.

Ylva Johansson declara că invadarea Ucrainei de către Rusia este o amenințare la adresa securității europene și sfătuia statele membre să fie mai atente la rușii care cereau viză de intrare sau încă se aflau pe teritoriile statelor membre, după expirarea vizei turistice emise pe trei luni.

„Statele membre trebuie să facă o evaluare a securității foarte amănunțită și, dacă o persoană ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității sau o amenințare la adresa relațiilor internaționale pentru unele dintre statele membre, acestei persoane nu ar trebui să i se elibereze viză”, cerea comisara Uniunii pentru Afaceri Interne.

Oficiile consulare ale României au respins intrarea în țară a aproape 600 de ruși

La solicitarea Europei Libere, Ministerul Afacerillor Externe (MAE) precizează că, în perioada 1 ianuarie 2022 – 13 martie 2024, a primit 3.061 de cereri de viză depuse de cetățeni ai Federației Ruse, în scopuri de scurtă, respectiv lungă ședere. Șederea scurtă înseamnă câteva zile, șederea lungă este de trei luni.

De la începutul anului 2022, România a refuzat accesul în România pentru 586 de ruși.

MAE nu precizează explicit motivele refuzului, dar spune că respectă prevederile legale.

Motivelele de refuz pentru acordarea unei vize de intrare în România unor străini

• Nu au actele necesare;
• Nu pot justifica scopul şi condiţiile şederii lor şi nu dovedesc că au din ce trăi cât sunt în România și/sau bani de plecare;
• Apar în Sistemul de informaţii Schengen cu semnalări de refuz pentru intrare;
• Autoritățile cred că prezintă un pericol pentru apărarea şi securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică;
• Sunt semnalaţi de organizaţi internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
• Există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
• Există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii;
• Au săvârşit, cu intenţie, pe teritoriul României ori în străinătate, infracţiuni pentru care li s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 3 ani;
• Au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;
• Au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României;
• Au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;
• Suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică.

Câți ruși are Ministerul de Interne în evidențe

La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat Europei Libere că, la sfârșitul lunii februarie 2024, în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări erau 1.304 cetățeni din Federația Rusă.

Aceștia sunt cei care au premise de ședere valabile.

• 696 – cu permise pentru membri de familie (aceștia pot fi, de pildă, membri ai familiilor diplomaților),
• 276 – cu permise de ședere permanentă,
• 261 – cu permise de angajare (persoane cu contracte de muncă la companii cu activitate în România),
• 23 – cu permise de studii,
• diferența – pentru alte scopuri, explică Ministerul Afacerilor Interne.

„În ceea ce privește persoanele cu dublă cetățenie, română și rusă, precizăm că, după obținerea cetățeniei române, acestora nu li se mai aplică prevederile OUG 194/2002 (n.r. privind regimul străinilor), nemaifiind în competența instituției noastre”, completa MAI răspunsul.

Sute de acte false sau greșite în dosarele de cerere a cetățeniei române

România permite ca un cetățean român să aibă și alte cetățenii. La fel și Republica Moldova. Țara de peste Prut nu are însă date oficiale despre câți dintre cetățenii său aparțin și altui stat și căruia.

În iunie 2022, siteul anticorupție.md scria că un milion din cei trei milioane de cetățeni ai Republicii Moldova aveau și cetățenie română.

Ucraina, în schimb, nu permite ca un cetățean propriu să aibă și altă cetățenie decât cea maternă.

Chiar și așa, România a acordat în ultimii ani cetățenie română multor ucraineni. Ucrainenii care au primit pașaport românesc ascund acest lucru, întrucât deținerea altei cetățenii contravine Constituției locale.

Cei mai mulți dintre cetățenii moldoveni și ucraineni au cerut redobândirea cetățeniei române în baza unui articol din legea românească a cetățeniei care le permite asta celor care sunt descendenții celor care au locuit în teritorii foste românești, preluate de URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (Basarabia, Bucovina de Nord).

Aproape 90.000 (88.549) de cereri de redobândire a cetățeniei române au fost aprobate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România (ANC) în temeiul articolului 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, între 2022 și mijlocul lunii aprilie 2024. Ceea ce înseamnă o medie lunară de 3.300 de ordine de acordare a cetățeniei române, în ultimii doi ani.

„Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate.” sursa: Articolul 11, Legea Cetățeniei. Citește mai mult pe Europa Liberă