G4Media.ro

Emerging Europe: Giganții energiei din România își relanseză operațiunile la Marea Neagră

Emerging Europe: Giganții energiei din România își relanseză operațiunile la Marea Neagră

OMV Petrom își relansează operațiunile din zona românească a Mării Negre printr-o nouă investiție majoră. Dar, înainte ca producția să fie reluată, companiile energetice doresc o nouă legislație și o reducere a suprataxelor pe profit.

Gigantul energetic românesc OMV Petrom, cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei, și-a reluat campania prospecțiilor, în valoare de 32 milioane euro, în apele de mai mică adâncime de la Istria, în Marea Neagră.

Primele operațiuni de sondare au început la sfârșitul lunii decembrie, iar în curând, ele vor fi urmate de exploatarea unui al doilea puț.

Potrivit companiei OMV Petrom, extracțiile de la cele două puțuri vor avea loc la o adâncime de peste 2500 de metri sub fundul mării, în ape adânci de aproximativ 60 de metri.

“OMV Petrom a fost o prezență activă în Marea Neagră de peste patru decenii și, pe parcursul acestei perioade, ea și-a demonstrat rolul său important în dezvoltarea economică a României”, a declarat Chris Veit, un membru al departamentului executiv de la OMV Petrom, care răspunde de acest proiect. “Apelând la niște soluții tehnice moderne, noi căutăm să găsim noi resurse care să compenseze declinul producției interne pe terenuri mai vechi. Marea Neagră are o importanță strategică pentru producția românească de gaze, care acum  acoperă aproape 10% din consumul anual de gaze al României”.

Retragerea investițiilor cazace

În România, explorările de pe coasta Mării Negre au început în 1969. Primele hidrocarburi au fost descoperite în 1980, iar primele producții de la Marea Neagră au început în 1987.

În prezent, OMV Petrom are operațiuni de explorare, dezvoltare și producție la Istria, precum și operațiuni de exploatare în zonele de mare adâncime (de la Neptun) în parteneriat cu ExxonMobil.

În apele de mică adâncime, producția de petrol și gaze se ridică la aproximativ 25.000 de barili pe zi, iar, în anul 2019, a reprezentat aproximativ 17% din producția internă a companiei.

În perioada 2014 – 2019, OMV Petrom a investit peste 500 milioane euro pe terenurile sale de la Marea Neagră, inclusiv în forarea a 16 puțuri de explorare și de producție, precum și în modernizarea capacităților de producție și a sistemulului de compresiune a gazelor.

La sfîrșitul anului 2020, OMV Petrom a ajuns să semneze un acord cu firma Magnetic Oil pentru a renunța la instalațiile sale de producție din Kazahstan din dorința de a-și concentra atenția asupra operațiunilor din zona Mării Negre. Potrivit acordului, compania își va vinde 100% din acțiunile deținute la firmele Kom-Minai și Tasbulat Oil, două companii care dețin licența de producție pentru patru terenuri din această țară situată în Asia Centrală.

La Marea Neagră, licențe de explorare mai sunt deținute și de firma energetică americană Black Sea Oil and Gas, precum și de compania rusească Lukoil.

Totuși, în luna noiembrie a anului trecut, Lukoil a anunțat că intenționeazză să-și vândă 87,8% din acțiunile la blocul EX-3 Trident, unde, potrivit unor date din 2015, rezervele ar putea depăși 30 miliarde de metri cubi de gaze.

Romgaz, care deține 12,2% din acest proiect, este cel mai probabil cumpărător.

Temerile investitorilor

România încă nu și-a adoptat noua sa Strategie Energetică Națională, desi, în 2020, ea a publicat o nouă strategie pentru perioada 2020 – 2030, cu prognoze până în 2050, ceea ce reprezintă noi resurse energetice bazate pe gaze în țară, asta incluzând implicit și o trecere de la cărbune la gaze pentru generarea de energie. Sunt prevăzute noi instalații energetice pe gaze cu o capacitate energetică combinată de 1600 MW, bazată în principal pe viitoarele fonduri oferite de Acordul Verde European.

Anul trecut, Alma Pop, directorul financiar de la OMV Petrom, a avertizat că, în 2030, România va ajunge să importe 40% din necesarul de gaze, în cazul în care gazele din Marea Neagră nu vor fi extrase.

Totuși, atracția față de asemenea extracții a scăzut în 2018, când guvernul social-democrat de atunci al României a introdus o suprataxă pe profiturile furnizate de energie marină.

Actualul guvern a promis să modifice legea în conformitate cu doleanțele investitorilor. Dintre actualele proiecte românești de la Marea Neagră, platformele VX Midia și XIII Pelican ale firmei BSOG sunt cel mai aproape de o lansare a producției, probabil, în cea de-a doua jumătate a acestui an.

Totuși, compania spune că, înainte de a-și începe producția, va aștepta să vadă noua lege a guvernului.

Sursa: Emerging Europe / Articol de Marek Grzegorczyk / Traducerea: Alexandru Danga (Rador)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Alo traducatoru’: nu mai scrie danga-langa. Cetatenii Kazahstanului NU sunt „cazaci”.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.