„Ei strigă refrenele”: Cum au devenit melodiile din anime-urile japoneze ultima obsesie muzicală a generației Z

De la începutul pandemiei de Covid-19, muzica din animațiile japoneze este în plină expansiune pe Spotify, la concerte și în cluburi, în special în rândul tinerilor, care sunt atrași de ritmurile îndrăznețe și emoțiile puternice pe care le transmite, scrie BBC.

Aproximativ 20.000 de fani entuziaști au umplut O2 Arena din Londra într-o noapte de vară. Lumini pulsatorii străpung aerul electrizat; pe scenă, enigmatica divă J-pop Ado (care cântă în siluetă) începe o melodie pe care întreaga mulțime o cunoaște: Kura Kura, din seria de animație japoneză Spy x Family. Piesa este imprevizibilă din punct de vedere stilistic, dar imediat captivantă: oscilează între un ritm pop în stilul anilor 1960, riff-uri jazzy și o operă rock hiper-dramatică – un exemplu modern de imn muzical anime, într-o scenă care capătă din ce în ce mai mult o viață proprie, scrie BBC.

Animația japoneză, sau anime, are o moștenire care se întinde până la începutul secolului al XX-lea și o sferă creativă care acoperă povești și stiluri aparent nesfârșite, de la saga piratilor la războaie science-fiction, de la vrăjitorie la sporturi de acțiune, de la mitologia artelor marțiale la povești de dragoste nefericite. Muzica folosită pentru coloana sonoră este la fel de aventuroasă. Melodiile variază semnificativ în ceea ce privește genurile și tempo-urile (adesea schimbându-și forma în cadrul unei singure piese), dar au și calități comune: ele intensifică acțiunea vizuală și ne leagă profund de ea. În era digitală, temele evocatoare și insistente sunt esențiale pentru impactul viral al seriilor/filmelor/adaptărilor manga iconice japoneze – One Piece, Demon Slayer, Jujutsu Kaisen, Dragon Ball Z, Cowboy Bebop, Attack On Titan și Naruto, pentru a numi doar câteva. „Anisongs”, așa cum sunt cunoscute, sunt acum o forță muzicală majoră, în special în rândul tinerilor.

Potrivit unui studiu recent realizat de platforma de streaming anime Crunchyroll și National Research Group, anime-ul este aproape la fel de popular ca Beyoncé în rândul generației Z, 54% dintre aceștia fiind fani anime la nivel global. În același timp, Spotify a raportat o creștere de 395% a fluxurilor globale de muzică anime între 2021 și 2024, precum și 7,2 milioane de playlisturi anime generate de utilizatori pe site-ul său (la momentul redactării articolului). Un purtător de cuvânt al Spotify a declarat pentru BBC că utilizatorii cu vârsta sub 29 de ani reprezintă aproape 70% din consumul global de muzică anime.

„Muzica anime a evoluat într-o forță culturală globală, iar generația Z se află cu adevărat în centrul acestei mișcări pe Spotify”, a declarat Sulinna Ong, directorul editorial global al Spotify, pentru BBC. „Vedem cum fanii se conectează cu muzica dincolo de ecran, deoarece emisiunile oferă ascultătorilor o fereastră către stiluri muzicale pe care altfel nu le-ar fi descoperit. Playlisturile curate de editorii noștri sunt create pentru a ajuta fanii să descopere întreaga gamă de sunete inspirate de anime. Și pe măsură ce tot mai mulți artiști sunt influențați de acest spațiu, sunetul continuă să crească în moduri îndrăznețe și neașteptate.”â