Cum este folosită AI în universități. Ce spun studenții și regulamentele (1) Italia și România/ Student: „Am ascuns întotdeauna faptul că am folosit IA față de profesorii mei”

Cum utilizează studenții Inteligența Artificială și ce anume permit Universitățile? ENTR lansează întrebări studenților și analizeaază regulamentele universităților din România și din alte țări europene.  Pentru prima serie de răspunsuri, ENTR a discutat cu trei studenți din Italia și din România.

„Am ascuns întotdeauna faptul că am folosit IA față de profesorii mei și, de cele mai multe ori, o ascund și față de prietenii mei de la universitate, mai ales din rușine”, mărturisește unul dintre aceștia.

„La Sapienza nu vor să folosești IA”

„De cele mai multe ori folosesc IA pentru pregătirea studiului. Îi cer IA-ului un rezumat despre cum să abordez subiectul, linkuri către videoclipuri gratuite despre temă și îi cer chiar să-mi spună dacă există vreo carte bună care mă poate ajuta”, relevă Edoardo, student la Universitatea Sapienza din Roma.

„Încerc să fac restul singur, apelez la IA mai mult când am probleme tehnice decât pentru a studia”, spune Edoardo.

„La Sapienza nu vor să folosești IA, cel puțin pentru teza de licență, din câte știu, este strict interzis”, remarcă el.

„Am ascuns întotdeauna faptul că am folosit IA” la universitate

Cristiano spune că încearcă să evite pe cât posibil folosirea IA „din motive etice, în special în viața personală”.

„Dar la universitate, din cauza termenelor scurte și a aglomerării examenelor, aș minți dacă aș spune că nu am folosit-o niciodată”, destăinuie Cristiano Modica, student la Universitatea Sapienza din Roma, precizând însă că și aici încearcă să evite folosirea acesteia.

Printre platformele folosite pentru a explica concepte neclare, el enumeră DeepSeek (modelul de inteligență artificială dezvoltat de startupul chinezesc DeepSeek AI) și Copilot AI (asistentul IA de la Microsoft). Acestea i-ar fi fost însă „mult mai puțin utile” pentru a explica concepte mai nișate.

„Google Notebook LM m-a ajutat să scriu hărți conceptuale ale unor articole foarte complexe”, adaugă studentul.

Un singur profesor a abordat tema IA în timpul unui curs, afirmă Cristiano.

„Am ascuns întotdeauna faptul că am folosit IA față de profesorii mei și, de cele mai multe ori, o ascund și față de prietenii mei de la universitate, mai ales din rușine”, mărturisește el.

De ce folosirea IA este imorală pentru Cristiano? El invocă consecințele negative asupra mediului, preluarea de opere de artă fără consimțământ și pericolul dependenței de IA care i-ar face pe oameni să o folosească deja „pentru lucruri stupide pe care le-ar putea face singuri”.

Ajutor la traduceri, calcule și rezumate

„Am folosit IA pentru traducerea unor texte scurte dintr-o limbă pe care nu o cunosc, pentru calcule și pentru rezumate. La rezumate am folosit-o numai acolo unde nu înțelegeam ce vrea să spună autorul, practic făceam un breakdown al textului și după îl reciteam”, spune Greta, masterandă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

„Sau dacă aveam o materie unde ni se cerea foarte mult de citit și efectiv nu voiam să citesc tot”, continuă studenta.

„Nu l-am folosit să scriu lucrări”, punctează ea.

„Nu avem voie cu IA, dar profesorii nu se supără dacă îl folosești în mică măsură, dacă traduci un text sau ceva asemănător. Din câte am văzut eu, se prind dacă îl folosești în lucrări și nu le place, pe bună dreptate”, observă Greta.

Politica unei universități mari din România

Ne uităm la recomandările Consiliului Științific al UBB (CS-UBB) privind utilizarea inteligenței artificiale în scrierea academică, aprobate în martie 2024 de Consiliul de Administrație al Universității Babeș-Bolyai, care pot fi consultate în detaliu aici.

„Publicațiile științifice (și nu numai) trebuie să diferențieze clar între conținutul generat nemijlocit de către om și conținutul generat cu IIAGen”, a recomandat CS-UBB.

IIIAGen sunt IIA (instrumente de inteligență artificială) generative, mai precis aplicații IIA care pot genera elemente anterior asumate apanaj unic al inteligenței umane – text scris, imagini, muzică etc., definește documentul consultat.

CS-UBB a distins între două contexte de utilizare a IIAGen: „(1) cele incorecte – în care sarcina centrală este testarea/instruirea unor elemente ce țin de orginialitate, raționament, analiză critică etc.” și „(2) cel unde persoanele deja instruite folosesc IIAGen pentru a simplifica sarcini ce pentru ele au devenit deja rutină”.

Cu toate acestea, CS-UBB a atras atenția că un text științific trebuie în mod esențial „să împingă frontierele cunoașterii dincolo de rutină”.

CS-UBB a recomandat evaluarea suplimentară în cazul referatelor și eseurilor, precum discuții directe și interactive cu studenții sau redactarea unui examen scris ad-hoc, în condițiile în care folosirea IIAGen ar fi dificil de identificat.

„CS-UBB propune ca documentele academice de tip CDI (eseu, articol, disertație, propunere de grant etc) să fie clasificate în funcție de gradul de utilizare a IIAGen”: IIAGen-S, cel mult cu instrumente de rutină (de exemplu, corector de gramatică), IIaGen-auxiliar (reformularea substanțială a textului sau generarea unei părți a textului), IIAGen-1 (text generat esențialmente).

CS-UBB recomandă pentru lucrările de finalizare a studiilor categoria IIAGEN-S, precizând de asemenea că în anumite domenii poate fi productivă IIAGen-auxiliar.

În completare, folosirea IIAGen-s și IIAGen-auxiliar ar trebui să se bazeze pe mai multe principii, potrivit Anexei Facultății de Sociologie și Asistență Socială citate în document.

„Se va folosi IIAGen doar pentru a îmbunătăți lucrările, dar nu pentru a înlocui sarcinile esențiale de autor, precum analiza conceptuală științifică”, este unul dintre principiile enunțate.

De asemenea, „tehnologia va fi supusă supravegherii și controlului uman, iar toate lucrările vor fi revizuite și editate cu atenție, iar autorii sunt responsabili pentru conținut”, conform acesteia.