Zelenski cere o discuţie cu Trump asupra divergenţelor privind planul de pace american, în special chestiunile teritoriale

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că problema împărţirii teritoriilor disputate între Ucraina şi Rusia este cea mai dificil de rezolvat în negocierile pe care trimişii Kievului le-au desfăşurat cu reprezentanţii SUA pentru a schiţa un plan de pace care să fie negociat ulterior cu Rusia, alte subiecte divergente fiind garanţiile de securitate pentru Ucraina şi finanţarea reconstrucţiei postbelice a acesteia, chestiuni pe care doreşte să le discute personal cu preşedintele american Donald Trump, relatează agenţiile AFP şi EFE.

„Problema teritorială este cea mai dificilă”, a declarat Zelenski la Paris, la o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, după ce la Miami, în Florida, o delegaţie ucraineană condusă de fostul ministru al apărării Rustem Umerov a negociat cu o delegaţie americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio şi emisarul special al preşedintelui Trump, Steve Witkoff, modificarea planului de pace în 28 de puncte avansat de SUA, plan a cărui versiune iniţială nemulţumeşte Kievul şi aliaţii europeni ai acestuia.

Potrivit lui Zelenski, la negocierile de la Miami cele două delegaţii au petrecut şase ore şi jumătate discutând numai problema teritorială. Planul iniţial propus de SUA includea cererea Rusiei ca Ucraina să-i cedeze partea din regiunea Donbas pe care armata rusă nu a reuşit să o ocupe, lucru pe care Kievul îl consideră inacceptabil. Celelalte două chestiuni cheie divergente între SUA, de o parte, şi Ucraina şi susţinătorii săi europeni, de cealaltă parte, privesc modul în care va fi finanţată reconstrucţia Ucrainei şi ce garanţii de securitate Occidentul va oferi Kievului după război, a precizat Zelenski, transmite Agerpres.

El a insistat că un acord european este esenţial în problema reconstrucţiei, după ce planul de pace iniţial al lui Trump, revizuit deja în unele puncte în urma negocierilor americano-ucrainene desfăşurate în urmă cu o săptămână la Geneva, propunea investirea parţială în acest scop a activelor ruseşti îngheţate în Occident, SUA urmând să primească jumătate din profituri. Zelenski a spus că nu consideră o asemenea abordare ca fiind „corectă” faţă de europeni şi a cerut să fie găsită o soluţie care să-i mulţumească şi pe aceştia.

Totuşi, „datorită echipei noastre de negociatori, planul este acum mai bun”, a concluzionat Zelenski despre documentul la care americanii şi ucrainenii au lucrat în ultimele două zile şi care va fi prezentat marţi la Moscova preşedintelui rus Vladimir Putin de către emisarul lui Trump, Steve Witkoff.

Dar „sperăm să avem o discuţie cu preşedintele SUA asupra chestiunilor cheie care sunt destul de dificile”, a completat Zelenski, care ar fi trebuit să aibă această discuţie cu Trump săptămâna trecută la Washington, dar vizita sa în SUA nu a mai avut loc.

Potrivit negociatorului-şef ucrainean, Rustem Umerov – care i-a luat locul în această însărcinare principalului colaborator al lui Zelenski, fostul şef de cabinet Andrii Iermak, după ce acesta din urmă a demisionat în urma unui uriaş scandal de corupţie – a declarat că în „cele două zile foarte productive petrecute în SUA (…) am făcut progrese semnificative, deşi unele puncte încă necesită ajustări suplimentare”.

De partea sa, preşedintele francez Emmanuel Macron a insista la conferinţa de presă alături de Zelenski că un plan de pace între Rusia şi Ucraina poate fi realizat doar cu Kievul şi europenii „la masa negocierilor”.

„Nu avem astăzi un plan finalizat în chestiunile teritoriale”, iar „în ceea ce priveşte chestiunile legate de activele (ruseşti) îngheţate, garanţiile de securitate, aderarea (Ucrainei) la UE şi sancţiunile europene (împotriva Rusiei), acest plan poate fi finalizat numai cu europenii la masa negocierilor. Aşadar, suntem încă într-o fază preliminară”, a indicat Macron, făcându-se ecoul frustrării liderilor europeni, care se văd îndepărtaţi de SUA de la negocieri şi sunt acuzaţi de Rusia că fac tot posibilul pentru a zădărnici eforturile de pace avansând cereri inacceptabile pentru Moscova.

În timpul întâlnirii de la Paris, preşedinţii Zelenski şi Macron au avut de asemenea discuţii prin videoconferinţă cu şefii de stat sau de guvern din Regatul Unit, Germania, Polonia, Italia, Norvegia, Finlanda, Danemarca şi Olanda, precum şi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.

Versiunea iniţială a planului propus de SUA prevede în principal cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas, cu transformarea în zonă demilitarizată a părţii acesteia care nu este în prezent ocupată de armata rusă, îngheţarea restului liniei frontului, impunerea de limite de efective de 600.000 de soldaţi pentru armata ucraineană, garanţii de securitate occidentale pentru Ucraina, dar fără aderarea la NATO şi fără trupe străine pe teritoriul ucrainean, precum şi folosirea a o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident la reconstrucţia Ucrainei, cu condiţia unei contribuţii europene echivalente, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.

Ucraina şi susţinătorii săi europeni au cerut în contrapropunerea lor mai ales ca orice negociere să înceapă de la actuala linie a frontului şi numai odată cu un armistiţiu, limitarea efectivelor armatei ucrainene să fie ridicată la 800.000 de soldaţi, desfăşurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina, deşi Rusia a reafirmat că se opune, eliminarea angajamentului Ucrainei că nu va adera la NATO şi menţionarea în locul acestuia doar a lipsei consensului statelor Alianţei, precum şi solicitarea ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război, iar activele sale îngheţate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensaţii.