G4Media.ro

Efectele deciziei CCR privind conflictul cu Înalta Curte asupra sentințelor definitive: Infractorii…

Florin Iordache, vicepresedinte al Camerei Deputatilor, participa la o adunare solemnă orgnizata de Curtea Constituțională cu ocazia Zilei Constituției României, la Palatul Parlamentului din București, vineri 8 decembrie 2017. Inquam Photos / George Călin

Efectele deciziei CCR privind conflictul cu Înalta Curte asupra sentințelor definitive: Infractorii condamnați pot depune contestație în anulare în maximum 30 de zile

Unul dintre efectele deciziei Curții Constituționale de miercuri în speța conflictului dintre Parlament și Înalta Curte ar putea fi deschiderea unor noi posibilități pentru infractorii condamnați definitiv de a cere revizuirea sentințelor.

Potrivit surselor consultate de G4Media.ro din cadrul CCR, unul dintre efectele deciziei va fi acela că toate persoanele care au fost condamnate de completurile de 5 judecători din Secția penală a ICCJ constituite începând din anul 2014 vor putea formula căi de atac extraordinare împotriva hotărârilor definitive, cu condiția să nu le fi epuizat până în prezent.

Juriștii consultați de G4Media.ro confirmă această ipoteză, dar vin cu precizări importante.

”În materie penală, singura cale de atac extraordinară împotriva unei hotărâri definitive care se poate întemeia pe modul de constituire a completului este contestația în anulare, ceea ce înseamnă că revizuirea nici nu intră în discuție. Conform art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, unul dintre cazuri este acela „când instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate”. Și totuși, potrivit art. 428 alin. (1) din același act normativ, contestația în anulare trebuie introdusă într-un termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii definitive a instanței de apel”, a explicat avocatul Mihai Badea, consilier pe probleme juridice al grupului USR din camera Deputaților.

Dar, mai adaugă el, ”din 2014 și până în prezent nu a contestat nimeni legalitatea desemnării acelor complete, ceea ce ne conduce la următoarele concluzii: 1) Dragnea se dovedește a fi mult mai „inventiv” decât sutele de avocați care s-au perindat pe la instanța supremă în ultimii 5 ani; și 2) pentru marea majoritate a persoanelor condamnate, perioada legală în care puteau depune contestație în anulare a expirat demult”.

”Chiar dacă CCR va declara că legea a fost greșit interpretată și aplicată în privința compunerii completurilor respective, nimeni nu va fi repus în termenul legal de formulare a contestației în anulare”, mai explică Badea. ”Iar asta pentru că deciziile CCR au putere numai pentru viitor, conform art. 147 alin. (4) din Constituție. Singura excepție de la această regulă este atunci când o lege penală sau contravențională este abrogată de drept ca urmare a unei decizii CCR, caz în care efectele se produc în virtutea art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea penală sau contravențională mai favorabilă retroactivează”.

Printre politicienii condamnați la închisoare de către completurile de 5 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și care nu au primit până acum motivarea deciziei se numără:

  • Elena Udrea – fost ministru al Dezvoltării și fost lider PDL, condamnată definitiv, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute (detalii aici);
  • Alina Bica – fosta șefă a DIICOT, condamnată definitiv, în iunie 2018, la 4 ani de închisoare cu executare pentru infracțiunea de favorizare a infractorului (Ovidiu tender). Practic, Bica a fost gasită vinovată de Justiţie pentru că a vrut să “îngroape” ca şefă dosarul pe care tot ea l-a făcut ca procuror de caz (detalii aici);
  • Dan Șova – fost ministru PSD al Transporturilor, condamnat definiti, în iunie 2018, la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora pentru trafic de influenţă (detalii aici);
  • Constantin Niță – fost ministru PSD al Energiei, condamnat în iunie 2018 la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, fiind acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu (detalii aici).

Foto: Inquam Photos / George Călin

Citește și: BREAKING Rezoluția privind statul de drept din România va fi votată de Parlamentul European marțea viitoare, pe 13 noiembrie, în aceeași zi cu publicarea raportului MCV

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

12 comentarii

  1. Macar atat, sa nu isi albeasca cazierul. Vom vedea ce judecatori pica la tragere

    • Niciun infractor nu trebuie sa scape.
      Cum sa fie pusa in aplicare aberanta decizie a CCR ?
      La ICCJ sunt doar niste oi, carora daca li se spune sa se arunce in prapastie, se arunca in prapastie ?
      ICCJ nu si-a dat seama ca decizia CCR este aberanta, netemeinica, ilegala si neconstitutionala, ca CCR a comis un abuz in serviciu ?
      Grebla a invocat ca alegerea completelor a fost ilegala, nu neconstitutionala.
      Daca a fost ilegala, trebuia sa se adreseze justitiei, nu CCR.
      Justitia s-a pronuntat ca alegerea a fost perfect legala.
      CCR trebuia sa respinga cererea ca inadmisibila.
      De ce ICCJ nu i-a trimis imediat in judecata pe judecatorii corupti de la CCR, pentru aderarea la un grup infractional organizat, pentru abuz in serviciu in forma continuata, pentru obstructionarea justitiei si pentru favorizarea infractorilor ?

  2. N-ar fi mai simplu sa mai adauge un paragraf in constitutie care sa stabileasca odata pentru totdeauna ca clasa politica nu este supusa codului penal?

  3. romania, numele tau este INTERLOPIA

  4. Asta-i cea mai mare aberație. Nu știu ce juriști a consultat G4media, dar absolut în niciun caz nicio hotărâre definitivă nu va pute fi atacată. Deciziile Curții produc efecte NUMAI PENTRU VIITOR! E un lucru pe care studenții la Drept îl învață în primul an, că deciziile CCR nu retroactivează, principiul prevazut expres în Constituție. Încetați cu speculațiile de acest fel; mai mult induceți lumea în eroare. Deciziile Curții pot fi invocate cel mult până la soluționarea procesului, restul e… mda, vă dați voi seama.

    • Iar n-ai citit cu atentie, este? 🙂

      Reciteste, mai ales pasajul cu „contestația în anulare trebuie introdusă într-un termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii definitive a instanței de apel”. Carevasazica, cei (foartea putini) care sunt in acel termen, la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii, vor putea utiliza acea cale. Ceilalti (marea majoritate), nu!
      Sa repetam, cu totii, impreuna: cei proaspat condamnati, cu sentinta data (sa zicem) acum cel mult 30 de zile, vor putea cere contestatie in anulare, pentru ca o fac DUPA hotararea CCR si sunt inca in termen. Ceilalti – doar pe lumea cealalta. E clar acum?!

      Dealtfel, explicatiile din articol sunt destul de clare, pentru cineva care-si ia osteneala sa si inteleaga ce citeste.

      Te asteptam cu nou comentariu, in care sa prezinti scuze!

    • Într-adevăr, greșeala îmi aparține în totalitate. M-am pripit, deși ar fi trebuit să citesc articolul până la capăt. Acum că îl citesc, sună destul de bine, numai de-aș avea răbdare să citesc toate articolele până la capăt ?. Da, data viitoare am să mă asigur că am înțeles întreaga problemă înainte să-mi dau cu părerea.

  5. TOTUL E PLANIFICAT, E UN MECANISM CU MULTE ROTI SI ROTITE. PUS DE MULT TIMP IN MISCARE.
    NIMIC NU S-A EXECUTAT IN romania CU ATATA PRECIZIE SI DETERMINARE.

  6. Cohorta asta de penali a urmarit cu o determinata consecventa blocarea sistemului judiciar.
    Va amintiti, prima incercare a fost prin acea lege care le dadea dreptul magistratilor sa se pensioneze dupa 20 de ani de activitate. Adica brusc, prin plecarea „batranilor” cu experienta s-ar fi micsorat efectivul Justitiei, ceea ce ar fi dus la supraaglomerari, tergiversari si mai mari ale proceselor si deci sentinte la sfantu’-asteapta.
    Nu le-a iesit cu batranii.
    A doua incercare a fost cu modificarile aduse carierei magistratului prin inasprirea conditiilor prin care procurorii sa acceada la varful Parchetului (Gneral, DNA, DIICOT), 10 ani vechime si interzicerea delegarilor.
    Adica, daca nu le-a iesit cu batranii, atunci incearca cu tinerii, scopul ramanand acelasi: micsorarea aparatului de ancheta penala. Partial le-a iesit, dar insuficient.
    A treia incercare a fost cu noroc, chiar bomba! E vorba de complicitatea cu CCR pentru decizia de ieri cu completele.
    Concluzia: in sfarsit, se blocheaza Justitia!
    Iar eu sa cad pe spate ca vine acum DNA cu dosare impotriva lui Tariceanu cu fapte de pe timpul lui Pazvante Chioru?! Sa fim seriosi si rationali, zic!

  7. Dragnea o sa obtina in final sa fie judecat de juristul Tel Drum, la domiciliu din Alexandria.

  8. Foarte, foarte interesant. Ne plangeam de legi cu dedicatie, iata mai noua decizii CCR cu dedicatie. Partea cea mai trista este ca toate aceste magarii sunt facute desi nu are cum sa scape, OK, o da la intors cu vreunul din dosare, vin din urma altele, mai ales cel inainte de OLAF. Nu are cum sa scape cand probatoriul a fost alcatuit de oameni care putem fi siguri ca sunt independenti. Si cine mai stie cate alte mizerii vor fi aduse la suprafata in urmatoarea perioada.