Alina Bica şi Şerban Pop, primul şef de mare parchet şi primul şef ANAF condamnaţi defintiv pentru corupţie

Printre achitările în serie din ultima perioadă, câteva condamnări de răsunet au mai mai spălat onoarea DNA. După Elena Udrea, Liviu Dragnea (în primă instanţă), Dănuţ Şova, a venit rândul Alinei Bica să fie condamnată definitiv. Fosta şefă a parchetului specializat în combaterea crimei organizate şi a terorismului a primit 4 ani de detenţie efectivă pentru favorizarea făptuitorului. Bica este însă fugită în Costa Rica, unde a solicitat azil politic, ca şi prietena ei, Elena Udrea. În zilele următoare, instanţa va emite mandatul internaţional de arestare şi fosta şefă a DIICOT va fi dată în urmărire internaţională, iar fotografia ei va fi afişată pe site-ul Poliţiei. Vezi aici fotografia Elenei Udrea la categoria „Persoane urmărite”.

Fosta şefă a DIICOT este primul şef de mare parchet condamnat definitiv pentru corupţie. Şi alţi şefi de parchet au mai fost condamnaţi definitiv, însă era vorba de adjuncţi ai procurorului general. Gabriela Ghiţă, fost adjunct al procurorului general Ilie Botoş a primit 2 ani de închisoare cu executare pentru fraudarea unui concurs pentru procurori. Şi prim-adjunctul procurorului general Ilie Botoş, Marcel Sâmpetru, a primit o condamnare defintivă de 2 ani de închisoare cu suspendare pentru că furniza informaţii din dosarele la care avea acces prin natura funcţiei.

Alina Bica a fost condamnată pentru favorizarea faptuitorului Ovidiu Tender (Foto Facebook). Practic, Bica a fost gasită vinovată de Justiţie pentru că a vrut să „îngroape” ca şefă dosarul pe care tot ea l-a făcut ca procuror de caz. Declaraţiile care au „înfundat-o” pe Bica au fost cele ale procurororilor DIICOT Mirel Rădescu şi Ionela Curelaru, ale lui Ovidiu Tender şi soţiei sale, Nicole. Procurorul de şedinţă Mirel Rădescu apăra în instanţă dosarul Tender încă din 2008. În 2013, Alina Bica, devenită între timp şefă DIICOT, i-a cerut să nu mai intre în dosarul lui Tender. Bica urmărea să impună un alt procuror de şedinţă care să ceară închisoare cu suspendare pentru omul de afaceri.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

„În considerarea faptului că am apreciat că datorită complexităţii deosebite a cauzei este normal să continui să particip la şedinţa de judecată, la termenul de judecată din luna septembrie 2014 am intrat din nou în şedinţă, motiv pentru care a doua zi am fost chemat la Bica Alina Mihaela, punându-mi-se în vedere ca din acel moment să nu mai am niciun contact cu respectivul dosar şi că este ultima dată când îmi permit să-i subminez autoritatea”, a declarat Rădescu în faţa anchetatorilor DNA.

Procuroarea care i-a luat locul lui Rădescu, Ionela Curelaru, a declarat: „Am mers la biroul inculpatei Bica şi, în prezenta consilierului acesteia Blaga Nicolae, inculpata ce avea în faţă o listă cu numele inculpaţilor şi faptele acestora din cauza respectiva mi-a spus că ar fi bine să cer condamnarea inculpatului Tender Ovidiu la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere motivând că au trecut 10 ani de la data comiterii faptei, că de la această data inculpatul nu a mai comis nicio faptă penală, plus alte argumente de acest tip. Inculpata mi-a cerut să fac un referat cu argumentele ei şi pe care să-l depun la instanţa de judecată. Inculpata Bica Alina a dictat conţinutul acestui referat, motivele pentru pedeapsa de suspendare, moment în care mă aflam în biroul inculpatei apoi aceasta mi-a cerut să semnez procesul verbal”, a spus Curelaru.

Procuroarea Ionela Curelaru nu a ţinut însă cont de indicaţiile şefei ei, Alina Bica. ”Ne făceam de râs. Nu e demn pentru un procuror să pună astfel de concluzii (în favoarea inculpaţilor – n.r.), unde nici probatoriul nu conducea la aceste concluzii, fiind un dosar la care se muncise mulţi ani”.

Şi soţia lui Ovidiu Tender a făcut declaraţii în defavoarea fostei şefe a DIICOT: „O cunosc pe Alina Bica din 4 martie 2006, când eram însărcinată în luna a cincea. Pe 4 martie 2006, alături de aparatorul soţului meu, am mers la DIICOT, pentru a-mi da aprobarea de a-l vizita pe Ovidiu Tender pe perioada arestului. În centrul de reţinere, iniţial a spus că nu-mi aprobă cererea, cu motivarea că nu sunt căsătorită cu el şi nu am drept de vizită. Într-un, final mi s-a aprobat cererea de catre Alina Bica. (…) Avocata Laura Vicol este fina mea, iar începând din 2006, Alina Bica s-a împrietenit cu Laura Vicol, unul din apărătorii soţului meu la acel moment. În 2009, după ce soţul meu a fost trimis în judecată de către Alina Bica, m-am întâlnit cu aceasta şi cu avocatul Laura Vicol la unul din restaurantele din spatele DIICOT Central. Cu această ocazie, Alina Bica mi-a spus că ea nu are nicio vină pentru acest dosar, referindu-se la dosarul CAROM, şi că acest dosar a fost fabricat de SRI de la acea vreme şi că ştie ca este trimis în judecată fără să încalce nicio lege”, a spus Nicoleta Tender în faţa judecătorilor, pe 19 iunie 2018.

De asemenea, aceasta a mai spus instanţei că, atunci când Alina Bica a fost numită secretar de stat în Ministerul Justiţiei, i-a făcut cadou o statuie de bronz ce reprezenta justiţia.

„Era normal să îi cumperi unei persoane la care mergeai în vizită. Când a fost numită secretar de stat i-am făcut cadou o statuie din bronz care reprezenta justiţia. Nu mi-a cerut, a fost iniţiativa mea. (…) I-am mai dat Alinei Bica un ceas Rolex nou, cumpărat de la Paris, care cred că valora 7-8.000 de euro şi pe care l-am văzut că îl purta sora ei, Anca. I-am mai făcut cadou o poşetă Luis Vuitton, în valoare de aproximativ 2.000 de euro. La una dintre societăţile noastre, l-am angajat pe un apropiat al Alinei Bica, Ionuţ Mihăilescu. A lucrat cu Bica atunci când era secretat de stat la Ministerul Justiţiei şi a fost ofiţer de poliţie judiciară în dosarul în care a fost condamnat soţul meu. (…) Alături de soţul meu şi de Alina Bica, am fost la reşedinţa ambasadorului Israelului în România. Alina Bica s-a apropiat mai mult de familia noastră datorită relaţiilor pe care soţul meu le avea, inclusiv cu ambasadorii. Îşi dorea foarte mult să ajungă procuror general şi spunea că prietenia ei cu Elena Udrea o să o ajute să ajungă procuror general”, a mai declarat Nicoleta Tender.

Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a fost condamată la 4 ani de închisoare, cu majoritate de voturi, de un complet de 5 judecători prezidat de şefa interimară a Secţiei penale a ICCJ, Sorina Mirela Popescu şi format din judecătorii Daniel Grădinaru, Florentina Dragomir, Lavina Lefterache şi Simona Neniţă. Un singur magistrat a făcut opinie separată în sensul achitării. Este vorba de Simona Neniţă, soţia avocatului Mihai Dinu, fostul apărător al senatorului PSD Cătălin Voicu, condamnat la 7 ani de detenţie pentru corupţie.

• „Este de-a dreptul șocant! Nu e de mirare că cei din cazul Țăndărei sunt încă liberi!” – a fost reacția lui Bernie Gravett, polițistul englez care a lucrat alături de DIICOT în cazul de crimă organizată Țăndărei, atunci când a auzit cât de sus a ajuns corupția în agențiile de implementare a legii din România. Cazul Țăndărei a condus la arestarea în 2010 a mai multor șefi din România ai unor rețele de cerșetorie și furt care operau în Anglia. După 8 ani, inculpații sunt bine merci, iar procesul nu s-a finalizat nici măcar cu o sentință la fond. Vezi detalii aici. 

In acelaşi dosar a fost judecat şi fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu. El a fost achitat definitiv după ce e a fost acuzat că a intervenit la Alina Bica pentru a i se ridica sechestrul pe acţiunile la Titan Mar în marele dosar Romgaz. Videanu a fost chiar arestat preventiv câteva zile la începutul anchetei în 2015. Avocatul lui Videanu, Cristian Ene, a declarat pentru G4media.ro că „acuzaţiile aduse d-lui Videanu nu au putut fi probate întrucât faptele de care a fost acuzat nu au existat în realitate. Achitarea a fost pronunţată de 8 judecători ai ICCJ, 3 la fond şi 5 la apel.”

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost achitată definitiv însă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Simu-Pop. Judecătorii au decis însă condamnarea fostului şef al ANAF Şerban Pop la 5 ani de închisoare cu executare şi a lui Horia Simu la 4 ani de închisoare cu executare. Pop este primul şef ANAF condamnat definitiv pentru corupţie. Şi şeful ANAF de dinaintea lui, Sorin Blejnar, este judecat pentru corupţie, însă în cazul lui instanţa nu s-a pronunţau încă.

În primă instanţă, Alina Bica a fost condamnată de ÎCCJ, în ianuarie 2017, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în legătură cu intervenţii pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu. Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu, însă magistraţii au schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de favorizare a făptuitorului.

În septembrie 2015, Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind mita pentru clasarea dosarului în care este implicat omul de afaceri Horia Simu. Potrivit DNA, în 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu suma totală de 230.000 de euro (cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară), pentru a interveni la nivelul conducerii DIICOT în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal care îl privea pe omul de afaceri. O parte din aceşti bani ar fi ajuns la Alina Bica, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, la acea dată consilierul ei. ‘La 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror şef al DIICOT, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (denunţător în cauză), suma de 17.500 de euro din totalul sumei de 20.000 de euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Şerban Pop.

Suma de 20.000 de euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat’, susţin procurorii. DNA precizează că, în schimbul banilor primiţi, Alina Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz şi a efectuat presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate în cauză, a acţionat fără vinovăţie), în scopul pronunţării unei soluţii de clasare în dosarul în care se desfăşurau acte de urmărire penală faţă de Simu, lucru care s-a şi întâmplat ulterior.

Completul de judecători care a dispus achitarea defintivă a Alinei Bica şi condamnarea omului de afaceri Horia Simu şi a fostului şef al Fiscului Şerban Pop a fost prezidat de şefa interimară a Secţiei penale a ICCJ, Sorina Mirela Popescu şi format din judecătorii Daniel Grădinaru, Florentina Dragomir, Lavina Lefterache şi Luciana Mera.

Foto mare: Alina Bica (InquamPhotos / Octav Ganea)