Ecologie forțată. Comisia Europeană vrea să elimine pesticidele de pe un sfert din terenurile agricole din UE. Ce impact va avea asupra agriculturii din România

Până în 2030, peste trei milioane de hectare de teren agricol din România ar trebui să devină suprafețe destinate agriculturii ecologice, conform unui proiect lansat de Comisia Europeană cu scopul de a în curaja un sistem alimentar sănătos, bazat pe lanțuri scurte.

Executivul de la Bruxelles vrea ca 25% din terenurile agricole din Europa să devină terenuri agricole ecologice, contribuind astfel la accelerarea dezvoltării unui lanț alimentar bio. Pe scurt, Comisia Europeană vrea eliminarea pesticidelor și a celorlalte substanțe folosite de fermieri pentru a crește producția, unele dintre ele având impact asupra sănății consumatorilor și mediului – de exemplu asupra populațiilor de albine.

„Reducerea acestor cantități de pesticide și stimularea vânzării unor produse care nu conțin aceste substanțe potențial nocive va duce la cantități mai mici de produse obținute și, evident, o cantitate mai mică are un preț mai mare. Acesta va fi reculul. Însă din punct de vedere al sănătății, foarte multe persoane vor accepta un preț mai mare. Cât anume din prețul unui produs va crește, este foarte greu de spus, întrucât nu vom ști prețul de achiziție al noilor substanțe”, spune consultantul Adrian Bența.

Nevoia de acțiune inițiată de UE are la bază crearea unui lanț alimentar care funcționează pentru trei actori: pentru consumatori, producători, dar și pentru mediu. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat, în a doua jumătate a lunii mai, două mari strategii, pentru care alocă un buget de 20 de miliarde de euro, una care vizează biodiversitatea și una care ar trebui să apropie producătorii de consumatori.

Strategia „De la fermă la consumator” are în vedere menținerea unui lanț alimentar durabil și ecologic, prin consolidarea relațiilor dintre producători și consumatori. Ca parte a Pactului Verde European, inițiativa își propune să contribuie la redresarea economică și la implementarea unor practici durabile pentru sectorul agricol. La nivel de implementare, acest lucru presupune reducerea cu cel puțin 20% a îngrășămintelor utilizate, precum și o reducere cu 50% a pesticidelor, până în 2023, arată documentul elaborat de UE. Astfel, în perioada de producție la ferme, se va limita la jumătate utilizarea organismelor modificate genetic, a fertilizanților și a pesticidelor de sinteză.

Cele mai recente date disponibile la Eurostat arată că România avea 12,5 milioane de hectare de teren agricol în 2016, ceea ce înseamnă că Bruxelles-ul vrea ca peste 3 milioane de hectare din suprafața agricolă a României să fie utilizat pentru cultivarea produselor ecologice.

România, penultima din UE la agricultura bio

Mai multe state din blocul european au făcut deja primii pași spre construirea unui lanț alimentar sănătos. În Vest, francezii, au implementat un proiect care prevede ca cel puțin jumătate din produsele care ajung la copiii din școlile publice franceze să fie bio. Inițiativa din Franța are la bază un program amplu de educație prin care populația este informată cu privire la beneficiile tranziției către un astfel de sistem alimentar.

„Este o strategie bună și foarte utlilă, chiar binevenită care nu prea s-a promovat în România, deși la nivel european există de mai mulți ani, în state precum Italia, Franța, Spania sau Elveția”, explică Lucian Cuibus, unul din liderii organizației Slow Food Cluj Transilvania.

În plan local, aplicabilitatea acestei politici agricole comune rămâne, deocamdată, dificil de estimat. În 2018, doar 2,4% din suprafața agricolă a României era reprezentată de culturi ecologice, acesta fiind unul dintre cele mai reduse procente de teren dedicat cultivării produselor bio din UE, potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat. La acest capitol excelează state precum Austria (24,1%), Estonia (20,6%), Suedia (20,3%) și Italia (un procent estimat la 15,2%), în timp ce România și Malta se regăsesc la coada clasamentului.

În România, impedimentul pentru fermierii mici și mijlocii nu constă în procesul laborios al conversiei propriu-zise, ci în costul ridicat al certificărilor necesare. Prețurile practicate de companiile românești de certificare se dovedesc a fi cele mai ridicate, raportat la celelalte state europene.

„În România, certificările sunt cele mai scumpe din Europa și atunci nici fermierul nu este ajutat să se certifice ecologic, chiar dacă există acele subvenții pentru producția de produse ecologice nu acoperă în totalitate pierderile. Costurile pentru certificările ecologice sunt foarte mari, până la 1.000 de euro pe an, aici depinde de suprafață, de cultură, dar și de alți factori. 

Ca o comparație, însă, pe aceeași suprafață, un fermier din Germania plătește 50 de euro. La noi din păcate nu este subvenționată cum trebuie acest segment al produselor tradiționale”, mai adaugă Lucian Cuibus.

Ce înseamnă tranziția pentru fermieri și consumatori

Conversia la agricultura organică sau ecologică reprezintă una dintre soluțiile viabile la problemele de mediu precum încălzirea globală, ploile acide sau nivelul redus de biodiversitate. Din acest motiv, agricultorii ecologici români beneficiază de subvenții care pornesc de la 39 de euro/ha și pot ajunge până la cel mult 620 de euro/ha (în funcție de tipul de cultură), potrivit Ordinului MADR nr. 130, în vigoare din 18 mai 2020, pentru anul 2020.

Introducerea unui angrenaj mai mare de produse bio locale necesită, implicit, încurajarea unui lanț mai scurt de aprovizionare. Acest parcurs redus de aprovizionare cu alimente presupune implicarea unui număr cât mai mic de intermediari, în drumul produselor de la fermier la consumator.

„Vorbim despre un lanț scurt de aprovizionare, dar experiența din România ne dovedește că nu există întotdeauna un lanț scurt pentru toți producătorii noștri pentru că producătorii din România (comparând cu media din UE) sunt mult mai mici”, explică prof.dr. Felix Arion, Director al Departamentului de Științe Economice, din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

La polul opus, marii jucători din industrie care practică agricultura industrială resping această implicare directă a Comisiei Europene la nivel local. Mai mulți reprezentanți ai sectorului agricol din România consideră că ei sunt cei care cunosc cel mai bine realitatea de la fermele lor. Cei care apelează constant la soluții mai puțin naturale pentru stimularea producției se poziționează cu o mai mare reticență față de directivele venite de la Bruxelles. Dar reprezentanții acestui segment dețin o voce puternică în industrie, ceea ce ar putea duce la un trend de scepticism venit din partea acestor producători care vor fi primii afectați de această directivă lansată de UE.

Reducerea cu 50% a cantității de pesticide din România ar însemna eliminarea a 5 milioane de kg de pesticide din practica agricolă locală, întrucât datele Eurostat arată că fermierii români s-au plasat pe locul șase în UE la capitolul utilizării pesticidelor în 2018, cu 10 milioane de kg.

„România folosește aproximativ 30-40% din cantitatea de pesticide pe care le utilizează celelalte state membre. Produsele noastre sunt mult mai ecologice decât cele din alte state. Produsul românesc are alt gust. Eu o văd și ca pe o formă de constrângere”, spune Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), federație cu un grad mare de reprezentativitate la nivel național, a producătorilor agricoli.

Cu toate acestea, profesorul Felix Arion constată că vânzările directe de la producători la consumatori au crescut în ultimele trei luni, în ciuda constrângerilor generate de pandemia de COVID-19.

„Unii antreprenori au ales să micșoreze anumite prețuri, din dorința de a-și fideliza segmentul de consumatori către care au ales să se îndrepte. Ulterior, însă, aceștia vor reveni la canalele tradiționale de distribuție, în principal în unitățile mari de producție cum sunt hypermarketurile și supermarketurile, pentru că românii de acolo cumpără cel mai mult și acolo prețul va conta din nou”, explică Arion.

Consultantul fiscal Adrian Bența este de părere că lanțul scurt este util pentru promovarea produselor bio, chiar dacă acest lucru presupune o producție mai mică din punct de vedere al volumului.

Din acest motiv, directiva „De la fermă la consumator” este potrivită pentru acele firme mici sau în curs de dezvoltare, dar și pentru cele nou înființate, care au nevoie de timp pentru a atinge un volum mai mare de livrare. La nivel consumatorului, acest lucru s-ar putea simți prin impunerea unui preț mai mare pentru produsele bio.

Foto: Pixabay,com