G4Media.ro

Ecologie forțată. Comisia Europeană vrea să elimine pesticidele de pe un sfert…

Ecologie forțată. Comisia Europeană vrea să elimine pesticidele de pe un sfert din terenurile agricole din UE. Ce impact va avea asupra agriculturii din România

Până în 2030, peste trei milioane de hectare de teren agricol din România ar trebui să devină suprafețe destinate agriculturii ecologice, conform unui proiect lansat de Comisia Europeană cu scopul de a în curaja un sistem alimentar sănătos, bazat pe lanțuri scurte.

Executivul de la Bruxelles vrea ca 25% din terenurile agricole din Europa să devină terenuri agricole ecologice, contribuind astfel la accelerarea dezvoltării unui lanț alimentar bio. Pe scurt, Comisia Europeană vrea eliminarea pesticidelor și a celorlalte substanțe folosite de fermieri pentru a crește producția, unele dintre ele având impact asupra sănății consumatorilor și mediului – de exemplu asupra populațiilor de albine.

„Reducerea acestor cantități de pesticide și stimularea vânzării unor produse care nu conțin aceste substanțe potențial nocive va duce la cantități mai mici de produse obținute și, evident, o cantitate mai mică are un preț mai mare. Acesta va fi reculul. Însă din punct de vedere al sănătății, foarte multe persoane vor accepta un preț mai mare. Cât anume din prețul unui produs va crește, este foarte greu de spus, întrucât nu vom ști prețul de achiziție al noilor substanțe”, spune consultantul Adrian Bența.

Nevoia de acțiune inițiată de UE are la bază crearea unui lanț alimentar care funcționează pentru trei actori: pentru consumatori, producători, dar și pentru mediu. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat, în a doua jumătate a lunii mai, două mari strategii, pentru care alocă un buget de 20 de miliarde de euro, una care vizează biodiversitatea și una care ar trebui să apropie producătorii de consumatori.

Strategia „De la fermă la consumator” are în vedere menținerea unui lanț alimentar durabil și ecologic, prin consolidarea relațiilor dintre producători și consumatori. Ca parte a Pactului Verde European, inițiativa își propune să contribuie la redresarea economică și la implementarea unor practici durabile pentru sectorul agricol. La nivel de implementare, acest lucru presupune reducerea cu cel puțin 20% a îngrășămintelor utilizate, precum și o reducere cu 50% a pesticidelor, până în 2023, arată documentul elaborat de UE. Astfel, în perioada de producție la ferme, se va limita la jumătate utilizarea organismelor modificate genetic, a fertilizanților și a pesticidelor de sinteză.

Cele mai recente date disponibile la Eurostat arată că România avea 12,5 milioane de hectare de teren agricol în 2016, ceea ce înseamnă că Bruxelles-ul vrea ca peste 3 milioane de hectare din suprafața agricolă a României să fie utilizat pentru cultivarea produselor ecologice.

România, penultima din UE la agricultura bio

Mai multe state din blocul european au făcut deja primii pași spre construirea unui lanț alimentar sănătos. În Vest, francezii, au implementat un proiect care prevede ca cel puțin jumătate din produsele care ajung la copiii din școlile publice franceze să fie bio. Inițiativa din Franța are la bază un program amplu de educație prin care populația este informată cu privire la beneficiile tranziției către un astfel de sistem alimentar.

„Este o strategie bună și foarte utlilă, chiar binevenită care nu prea s-a promovat în România, deși la nivel european există de mai mulți ani, în state precum Italia, Franța, Spania sau Elveția”, explică Lucian Cuibus, unul din liderii organizației Slow Food Cluj Transilvania.

În plan local, aplicabilitatea acestei politici agricole comune rămâne, deocamdată, dificil de estimat. În 2018, doar 2,4% din suprafața agricolă a României era reprezentată de culturi ecologice, acesta fiind unul dintre cele mai reduse procente de teren dedicat cultivării produselor bio din UE, potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat. La acest capitol excelează state precum Austria (24,1%), Estonia (20,6%), Suedia (20,3%) și Italia (un procent estimat la 15,2%), în timp ce România și Malta se regăsesc la coada clasamentului.

În România, impedimentul pentru fermierii mici și mijlocii nu constă în procesul laborios al conversiei propriu-zise, ci în costul ridicat al certificărilor necesare. Prețurile practicate de companiile românești de certificare se dovedesc a fi cele mai ridicate, raportat la celelalte state europene.

„În România, certificările sunt cele mai scumpe din Europa și atunci nici fermierul nu este ajutat să se certifice ecologic, chiar dacă există acele subvenții pentru producția de produse ecologice nu acoperă în totalitate pierderile. Costurile pentru certificările ecologice sunt foarte mari, până la 1.000 de euro pe an, aici depinde de suprafață, de cultură, dar și de alți factori. 

Ca o comparație, însă, pe aceeași suprafață, un fermier din Germania plătește 50 de euro. La noi din păcate nu este subvenționată cum trebuie acest segment al produselor tradiționale”, mai adaugă Lucian Cuibus.

Ce înseamnă tranziția pentru fermieri și consumatori

Conversia la agricultura organică sau ecologică reprezintă una dintre soluțiile viabile la problemele de mediu precum încălzirea globală, ploile acide sau nivelul redus de biodiversitate. Din acest motiv, agricultorii ecologici români beneficiază de subvenții care pornesc de la 39 de euro/ha și pot ajunge până la cel mult 620 de euro/ha (în funcție de tipul de cultură), potrivit Ordinului MADR nr. 130, în vigoare din 18 mai 2020, pentru anul 2020.

Introducerea unui angrenaj mai mare de produse bio locale necesită, implicit, încurajarea unui lanț mai scurt de aprovizionare. Acest parcurs redus de aprovizionare cu alimente presupune implicarea unui număr cât mai mic de intermediari, în drumul produselor de la fermier la consumator.

„Vorbim despre un lanț scurt de aprovizionare, dar experiența din România ne dovedește că nu există întotdeauna un lanț scurt pentru toți producătorii noștri pentru că producătorii din România (comparând cu media din UE) sunt mult mai mici”, explică prof.dr. Felix Arion, Director al Departamentului de Științe Economice, din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

La polul opus, marii jucători din industrie care practică agricultura industrială resping această implicare directă a Comisiei Europene la nivel local. Mai mulți reprezentanți ai sectorului agricol din România consideră că ei sunt cei care cunosc cel mai bine realitatea de la fermele lor. Cei care apelează constant la soluții mai puțin naturale pentru stimularea producției se poziționează cu o mai mare reticență față de directivele venite de la Bruxelles. Dar reprezentanții acestui segment dețin o voce puternică în industrie, ceea ce ar putea duce la un trend de scepticism venit din partea acestor producători care vor fi primii afectați de această directivă lansată de UE.

Reducerea cu 50% a cantității de pesticide din România ar însemna eliminarea a 5 milioane de kg de pesticide din practica agricolă locală, întrucât datele Eurostat arată că fermierii români s-au plasat pe locul șase în UE la capitolul utilizării pesticidelor în 2018, cu 10 milioane de kg.

România folosește aproximativ 30-40% din cantitatea de pesticide pe care le utilizează celelalte state membre. Produsele noastre sunt mult mai ecologice decât cele din alte state. Produsul românesc are alt gust. Eu o văd și ca pe o formă de constrângere”, spune Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), federație cu un grad mare de reprezentativitate la nivel național, a producătorilor agricoli.

Cu toate acestea, profesorul Felix Arion constată că vânzările directe de la producători la consumatori au crescut în ultimele trei luni, în ciuda constrângerilor generate de pandemia de COVID-19.

„Unii antreprenori au ales să micșoreze anumite prețuri, din dorința de a-și fideliza segmentul de consumatori către care au ales să se îndrepte. Ulterior, însă, aceștia vor reveni la canalele tradiționale de distribuție, în principal în unitățile mari de producție cum sunt hypermarketurile și supermarketurile, pentru că românii de acolo cumpără cel mai mult și acolo prețul va conta din nou”, explică Arion.

Consultantul fiscal Adrian Bența este de părere că lanțul scurt este util pentru promovarea produselor bio, chiar dacă acest lucru presupune o producție mai mică din punct de vedere al volumului.

Din acest motiv, directiva „De la fermă la consumator” este potrivită pentru acele firme mici sau în curs de dezvoltare, dar și pentru cele nou înființate, care au nevoie de timp pentru a atinge un volum mai mare de livrare. La nivel consumatorului, acest lucru s-ar putea simți prin impunerea unui preț mai mare pentru produsele bio.

Foto: Pixabay,com

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

23 comentarii

  1. mai bine nu schimbam nimic si omoram mediul inconjurator, nu e ca si cum mediul ne plateste o pensie speciala, nu ne da spaga, nu face trafic de influenta sa ne ajute etc.

    • :)) spalatelule pe creier, locul tau este la komisariat gata sa impui omul nou si vei fi si bine recompensat pentru limba de lemn perfecta cu o pensie speciala bruxelleza de top!

    • In Suceava, fagrica de harie Ambro SA, profrietatw a grupului francez ROSSMAN, polueaza orasul, aruncandin aer, in fiecare noapte si uneori si ziua , tone fe substante toxice si otravitoare, oxizi de azot, de sulf, FORANI si DIOXINE, substante mortale extrem de periculoase, doza mortala pentru dioxina fiind de 2 mg. Iar primaria, prefectura, consiliul local, consiliul judetea, garda de mediu, directia de sanatate publuca, presa locala, organizatiile de mediu tac toate, probabil cointeresate material. Si in timpul acesta copii suceveni sunt otraviti de mici prin aerul care il respira, la fel ca si adultii. Si nici uniunea europeana nu zice nimic

  2. Costurile alimentelor eco este foarte mare ,nico macar in Germania nu au multi bani sa le cumpere.
    Tot ecomarxismul asta extrem nu va duce decat la saracie extinsa singurii avantajati fiind clasa bogata careia nu ii pasa cat costa alimentele.
    Alta ipocrizie maxima , fara pesticide dar cu seminte modificate genetic.
    Adica un mare nimic.

    • Organismele modificate genetic nu sunt periculoase nici pentru om, nici pentru mediu. E ok ecomarxismul, nu înțeleg care e problema.

    • Sigur esti ardelean, adica mai incer la cap, haide sa-ti spun eu care e problema: fara pesticide recoltelele sunt mai slabe cantitativ si cu risc mai pronuntat de a fi distruse de daunatori. Cantitati mai mici, preturi mai mari pentru saraci plus recolte insuficiente si importuri de la bursa cu pesticide extracomunitate unde ghici cine vinde si cumpara, chiar lobbistii komisarilor nostri :))

    • Ion din balon: organismele modificate genetic sunt modificate să fie rezistente la dăunători pentru a nu mai fi nevoie de pesticide. S-a demostrat în instanță că glifosatul este cancerigen și Bayer plătește acum daune și bine face, că costurile externe (de sănătate și mediu) sunt costuri pe care companiile și fermele trebuie să le acopere din buzunarul lor. Asta înseamnă ((( MAI MULTE TAXE )))!!! 🙂
      Dar cum tu repede te-ai băgat în balonul ce l-am scos de pe sulă, e clar că prea multă minte nu ai.

    • Sorin ache : sa zici ca s-a demonstrat in instanta ce glifosatul este cancerigen… e tipic doar pt USA ( unde iei niste indivizi de pe strada , bombardati de fake newsuri si de tot fluxul informational plin de ura din jur, si ii pui sa decida daca ceva este bun sau rau fara sa aiba nicio pregatire in domeniul). Acea decizie in instanta , in instantele inferioare de altfel, este contrazisa puternic de studiile stiintifice cat si de institutile de reglementare din America..care au spus clar ca nu s-a demonstrat asta ( sa nu uitam ca acest produs este folosit de peste 40 de ani ) , singura institutie care a venit si a zis ca e „probabil” sa fie fie cancerigen este insitutia din UE . Urmaresc acest caz foarte bine…e incredibil ce parodie de justitie este si in US ( in unul din procese , Bayer , de fapt Monsanto ca la baza despre ei este vorba, a fost obligata sa puna pe eticheta produsului ca este cancerigen …. raspunsul institutilor de reglementare din US a fost ca acest lucru este ilegal..pentru ca produsul nu este dovedit ca fiind cancerigen … uite parodia din aceasta poveste..se judeca acuma la instantele superioare. Cum ar fi sa iei de pe strada din Romania niste indivizi aleatoriu si sa-i pui sa decida daca particula Higgs exista sau nu … cam asa si cu ce s-a demonstrat in instanta despre glifosat ( nu zic ca e sau nu … doar ca asta trebuie demonstrat de oamenii de stiinta nu de catre juratii dintr-un proces )

    • @Marian Prevazatorul
      Informeaza-te corect.
      Afirmatia « probabil cancerigen » nu vine de la UE, ci chiar de la CIRC (Centrul International de Cercetare pt Cancer) al OMS ului, inca din 2015.
      Dimpotriva, europenii au fost necinstiti, ne mint de ani de zile.
      EFSA ( Autoritatea Europeana de Securitate a Alimentelor), la ultimul raport a spus ca e „improbabil” ca glyphosatul sa fie cancerigen si a facut propriile « studii », adica au servit ceea ce le-a pus sub nas BfR (Institutul Federal German pt evaluarea riscurilor), care l-a randul lui a plagiat 900 de publicatii sponsorizate de Monsanto (motivul il cunoastem – Bayer).
      EFSA au avut totusi onestitatea de a recunoaste ca metaanalizele lor s-au bazat in majoritate pe studii industriale. E cat se poate de clar, nu, cine a sponsorizat aceste studii ?
      82% dintre expertii EFSA care au participat la elaborarea raportului n-au dorit ca numelor lor sa fie date publicitatii.

      PS. Vrei si studii glyphosate – cancer ? Sunt cu gramada. Ti-am scos 3 la intamplare. Ultimele 2 sunt meta analize (analiza mai multor studii )

      https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24762670/ 2014

      https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1383574218300887?via%3Dihub 2019

      https://academic.oup.com/ije/article/48/5/1519/5382278 2019

      Un alt aspect, in afara efectelor nefaste asupra sanatatii omului si a ecosistemelor actuale este si aparitia unor varietati de plante salbatice rezistente la glyphosat, pt ca de-a lungul anilor au suferit modificari genetice, (OGM uri naturale).
      Practic glyphosatul nu mai face fata, trebuie gasit unul mai puternic. STOP acum.

  3. E un inceput insa nu e destul. Trebuie interzise alimentele modificate genetic. Plantele ce nu mai au seminte si nu se mai pot reproduce natural ne fac dependenti de marile firme precum Monsanto ce vor decide ei daca traim sau murim de foame.

    • Într-adevăr astfel de plante care au atașat licență de utilizare trebuie interzise. La fel și cele care nu se pot reproduce. Dar plante modificate genetic sunt și „hibrizii”, care au fost dezvoltați chiar și de România și plante modificate genetic ce nu au licență de utilizare și se pot reproduce au benficii față deplantele nemodificate: sunt rezistente la dăunători, produc substanțe benefice pentru om, etc. nu trebuie interzise.

  4. DA , vom trăi ceva mai sănătoși !
    Sper să pot face salată de legume fără miros de combinat chimic și asta cat mai curând !
    Pepenii vor avea șansa să aibă din nou gustul original.
    Pentru cei care vor să cumpere legume ieftine și umflate chimic să nu dispere vor avea la discreție din cele 75% care vor rămâne tot pesticizate. Poftă mare tovarăși !!

    • Pesticidele sunt in regula daca sunt respectate indicatiile de catre fermieri. Daca esti pretentios poti cumpara si acum BIO si alte vrajeli,sunt peste tot, de ce sa impui fermierului cum sa produca daca tu nu poti mesteca produse in a caror cultura s-au folosit pesticide?! Daca omul sarac vrea BIO, fermierii vor produce BIO fara sa se bage komisariatul in seama!

  5. Plantele modificate genetic sunt esentiale pentru supravietuirea speciei umane, care va coloniza alte planete.

    Pentru inceput ele trebuie adaptatate conditiilor de pe Marte si Luna.

    • Mai precis fara apa si fara aer si temperaturi de la -273°C.
      Alaltaieri isi faceau unii reclama ca vor produce fripturi exclusiv din plante la imprimanta 3D cu gust chiar mai apropiat de gustul de friptura decat cea din carne …. S-a intors lumea cu fundu-n sus.

    • Se cheama replicatoare si probabil le-ai vazut in Star Trek.
      Este normal femeia viitorului nu va mai gati nu va mai fi gospodina , va fi astronaut.

      Revenind la „terra-formarea” lui Marte si a Lunii cu plante modificate genetic,
      la fel se zambea si despre computerele cuantice, si astazi sunt realitate.

    • Era un comentariu spre amuzament (de weekend) :-).
      In realitate cursa este pentru a asigura hrana pentru toata populatia cu efort cat mai mic. Poti sa stai cu ochii pe fiecare centimetru patrat de pamant ca sa smulgi fiecare buruiana? Sigur ca da, dar cu ce efort? E usor sa protestezi impotriva pesticidelor daca nu ai fost macar o data in situatia sa jumulesti buruienile de pe un rand de soia de jumate de km si sa vezi ce usor te indrepti de mijloc. Si nici nu e munca grea ca buruiana se smulge relativ usor – de la tastatura asa s-ar vedea. Deci trimiti din tastatura 20-30 de oameni sa curete de buruieni cateva hectare intr-o zi iar apoi treci pe alt forum si protestezi pentru exploatarea muncii necalificate. (nu o lua personal)
      Revenind la replicatoare: atata timp cat nu poti face comparatie poate fi oricat de buna friptura. Si nici nu risti sa arzi fundu oalei de fasole.
      PS
      In alte filme SF am vazut ca nici pentru sex nu va mai fi nevoie de partener si deci nu se mai pune problema daca i-a facut placere 🙂 observi ca de dragoste nu se pune problema

  6. Agricultura noastră bazată doar pe subvenții, chimicale, muncă la negru, evaziune fiscală, muncă la negru și export de materie primă pentru alte state.

  7. In sfarsit, se face un prim pas.
    Sa nu uitam ca pesticidele au remanenta de cativa ani in sol. Pana vom consuma adevarate legume, fara pesticide mai trec inca 4-5 ani.
    Ar fi bine ca producatorii locali sa fie ajutati sa-si deschida propriile unitati de vanzare, langa ferma. Legume fara pesticide, produse lactate fara conservanti, oua de casa – adevarata benedictie pt cei care doresc sa consume alimente naturale. Multa lume s-ar deplasa periodic, stiu eu, o data pe saptamana, ar face cumparaturi grupate si pt altii.
    Vedem astazi in satele romanesti sute de vanzatori la strada de produse din Turcia, Polonia, Ungaria, produse fara niciun gust, umflate de pesticide, pe care le gasim si in piata sau pe marile suprafete. In schimb f putini producatori romani.

    Un alt pas important ar fi inlaturarea conservantilor, edulcorantilor si altor porcarii chimice din produsele de carne si lapte. Deja unele mari unitati de prelucrare din Franta renunta la ele. Produsele nu sunt cu mult mai scumpe decat cele chimizate.

  8. La cereale și legume ar fi destul de ușor să se înlocuiască pesticidele sistemice cu unele de contact, din puct de vedere al ușurinței de aplicare. La livezile moderne, cu pomi de 2-2,5m înălțime, la fel se poate aplica pesticid de contact destul de ușor pe toată coroana. Deci n-ar fi chiar atât de greu să ajungem la 25% suprafață bio.

    Problema e că pentru a face agricultură bio, fermierul trebuie să se ocupe de prevenție mai mult decât o face acum, pentru că unele boli și unii dăunători odată ce au apărut nu pot fi combătuți prin metode bio. Asta înseamnă un plan bine stabilit și mai ales, respectat. Din ce am observat, fermierul român acordă atenție unei probleme atunci când devine urgentă, nu când apare, d-apăi să acționeze preventiv să nu apară. Practic UE vrea să ne folosim creierul mai mult, și să acționăm heirupist mai puțin. Sunt curioasă dacă reușim.

  9. Comaparat cu agricultorii si consumatorii ecologici din anii 30, romanii traiesc cateva zeci de ani in plus. Daca asta de azi e „agricultura toxica”, mai vreau toxicitate.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.