Dudu Ionescu, fost consilier prezidențial în mandatul lui Iohannis, neagă că ar fi fost suporterul lui Călin Georgescu, în contextul dezvăluirilor privind lipsa de reacție a departamentului său la atacul hibrid declanșat de Rusia asupra României: „Totuși, mai ușor cu pianul, băieți și fete”

Constantin Dudu Ionescu are un larg istoric pe scena politicii românești, acesta fiind numit de Klaus Iohanis, în 2015, în rolul de consilier de stat în administrația prezidențială. În contextul anchetei care-l vizează pe Călin Georgescu, la pachet cu mecanismele războiului hibrid declanșat de Rusia asupra României, numele lui Constantin Dudu Ionescu a fost invocat într-un articol de presă ca fiind parte din rândul celor care i-ar fi favorizat campania lui Georgescu.

Într-un articol publicat de spotmedia.ro se face referire la Departamentul Securității Naționale din cadrul administrației prezidențiale, care era condus de Dudu Ionescu, și care avea sarcina să colaboreze cu Iohannis în privința strategiei de apărare a țării. Totuși, conform datelor din anchetă reiese că această structură a fost „paralizată”, exact în perioada de plin război hibrid, menit să-l propulseze pe Călin Georgescu la președinție. Se sugerează că Dudu Ionescu l-ar fi susținut pe Călin Georgescu și că acesta ar fi fost motivul pentru care a fost singurul consilier pe care Klaus Iohannis nu l-a medaliat, la finalul său de mandat.

Constantin Dudu Ionescu neagă că ar fi avut vreo legătură cu Rusia, sau că ar avea vreo simpatie pentru Călin Georgescu. Într-o postare pe contul său de facebook susține că el este cel care a refuzat să primească medalia, refuzând să semneze documentul referitor la condițiile GDPR. Dudu Ionescu spune că de-a lungul timpului a primit destule medalii și diplome, dar că nu va fi niciodată de acord să primească vreo recunoaștere oficială pentru că „și-a făcut datoria”

Mai jos, postarea integrală a lui Constantin Dudu Ionescu 

„Văd, cu mirare, o creștere ciudata a interesului public pentru persoana mea. Lasand la o parte ca acest interes este generat de tensiuni straine de mine ( subiectul lor ar merita insa dezvoltat), au  aparut  si tot felul de nazbatii ce mi se imputa.

Nu vreau sa dezvolt temele ridicole legate de presupusele mele inclinatii spre spatiul rusesc si pentru un fost candidat la presedentia tarii ( autor al unui celebru almanah umoristic „Marea renastere. Iesirea din Matrix.”) dar chestiunea acordarii de medalii si ordine necesita lamurii.

Pentru a le primi trebuie, printre altele evident, indeplinita si o conditie LEGALA, formala, si anume semnarea formularului GDPR. Fara completarea documentului, repet conditie legala, angajatorul nu poate propune nicio persoana pentru acordarea vreunui  premiu. Este de la sine inteles ca la Administratia Prezidentiala ( angajatorul meu) se cunosteau si se cunosc mai multe date personale despre mine decat cele ce se gasesc in formularul GDPR. Eu, insa, nu am vrut sa il semnez.

Am primit, de-a lungul timpului, cu bucurie medalii si diplome comemorative si sunt recunoscator celor ce mi le-au acordat. Dar nu am fost si nu voi fi niciodata de acord sa primesc vreo recunoastere oficiala pentru ca mi-am facut doar datoria. Este adevarat, normalitatea este ceva rar in zilele noastre dar nu am fost nici pe front, nu am facut niciun alt act eroic sau nu am inventat vreo gaselnita. Am avut doar idei si determinare in indeplinirea sarcinilor de servici. Atata tot.  Pentru acestea sunt suficiente multumirile in fata formatiei.

Norocul meu cu Comisia Europeana, inventatoarea mecanismului GDPR, care mi-a oferit motivul pentru care am putut refuza elegant,  imi ziceam eu naiv, premierea de la sfarsit de mandat. Iata motivul banal pentru care am ramas fara de medalii. Le-am refuzat, pur si simplu. Tot ce am relatat, pe scurt, mai sus este VERFICABIL si nu inventia pura la care apeleaza deontologii interesati de persoana mea. Daca vreti motive de atac va ofer eu cateva: imi lipseste un ligament incrucisat, am avut hepatita si alte asemenea. Totusi, mai usor cu pianul, baieti si fete”