Drept la replică de la președintele Nicușor Dan

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Președintele Nicușor Dan a transmis redacției un drept la replică privitor la articolul ”EXCLUSIV Președintele Nicușor Dan a atacat la CCR o lege care sancționează persoanele care se dau drept preoți și călugări fără să aibă recunoașterea statului. Șeful statului reclamă restrângerea libertăţii conştiinţei şi libertăţii de exprimare / Cazurile Pomohaci și Ciprian Mega”.

• Puteți citi mai jos dreptul la replică integral:

„În primul rând, legea în vigoare 489/2006, în articolul 23 alin. (4), prevede deja că exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot este infracțiune. Astfel, cazurile Cristian Pomohaci și Ciprian Mega, la care se face referire în articol, nu au nicio legătură cu modificarea legii pentru care am solicitat controlul de constituționalitate.

Modificarea legii, pentru care am solicitat controlul de constituționalitate, nu se referă la o lege votată de Parlament care vizează sancționarea falșilor preoți și călugări, cum se menționează în articolul dumneavoastră, ci extinderea legii existente la celelalte culte religioase din România.

În al doilea rând, prin solicitarea controlului de constituționalitate, nu mă pronunț împotriva sancționării persoanelor care exercită fără drept funcții religioase, cum lasă să înțeleagă articolul dumneavoastră.

Spun doar că modificarea propusă a legii nu respectă rigorile constituționale, care impun ca elementele constitutive ale unei infracțiuni să fie prevăzute de lege, și nu de acte normative de rang inferior.

Acest fapt rezultă (dincolo de cele 6-7 pagini de text juridic) în mod expres din titlul capitolului Încălcarea art. 1 alin. (4), (5), art. 23 alin. (12), art. 73 alin. (3) lit. h) și art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin stabilirea conținutului constitutiv al unei infracțiuni prin acte infralegale.

Cu alte cuvinte, pentru ca modificarea legii să fie constituțională, trebuie să cuprindă în textul său acele funcții religioase a căror exercitare reprezintă infracțiune, nu să trimită la acte normative de rang inferior.

În concluzie, obiecția de neconstituționalitate de care vorbim nu este vreo poziționare față de fenomenul religios, ci o simplă exercitare a atribuțiilor juridic-legislative ale funcției prezidențiale”.