Dreapta obține o majoritate în Parlamentul Suediei în urma alegerilor de duminică, dar formarea unui guvern de coaliție riscă să fie extrem de dificilă, cu Democrații Suedezi (dreapta populistă) cel mai mare partid al dreptei

Majoritatea formată din Moderați (M, conservatori, 68 de mandate), conduși de Ulf Kristersson, Creștin Democrați (KD, 19 mandate), conduși de Ebba Busch, Liberali (16 mandate), conduși de Johan Pehrson și Democrații Suedezi (SD, dreapta populistă, 73) conduși de Jimmie Akesson este extrem de fragilă, doar trei mandate, 176 – 173, în fața fostei coaliții de guvernare conduse de Social Democrați (S).

Acum, sarcina de a forma un nou guvern după demisia prim ministrei Magdalena Andersson (S) îi va reveni lui Kristersson, iar negocierile ar fi început deja, potrivit unei surse avizate citate de cotidianul Aftonbladet. Toate cele patru partide, M, SD, KD și L, vor fi implicate în negocierile privind, printre altele, chestiunile energetice și nucleare.

Negocierile sunt extrem de tăioase, potrivit sursei citate, potrivit sursei citate, dar ar fi fost pregătite din vreme. Mai mult, sursa citată spune că ambiția celor patru partide este ca negocierile să se încheie în 10 zile, când va fi desemnat un nou candidat la funcția de prim ministru, mai mult ca sigur Kristersson.

Forma în care se conturează viitorul executiv este un cabinet minoritar format din M, KD și L, cu sprijin parlamentar din partea SD. Prezența în guvern a unor miniștri SD nu este acceptată de KD și L, partide situate la centru eșichierului politic, deci la stânga M, care face parte din Partidul Popular European.

“Un viitor guvern care va avea nevoie de sprijinul parlamentar al Democraților Suedezi va fi relativ instabil, pentru că vor exista tensiuni în sânul alianței în ceea ce privește politicile economice și în ceea ce privește politicile de integrare a imigranților. Liberalii și Democrații Suedezi sunt pe poziții opuse în ceea ce privește politica de imigrare și au poziții divergente și în chestiunea politicii de taxe și impozite. Alt punct de divergență sunt schimbările climatice și ajutorul dat de Suedia țărilor în curs de dezvoltare. Deci va fi dificil să se ajungă la un numitor comun în privința acestor chestiuni.”, explică pentru G4Media Anamaria Dutceac-Segesten, analist politic suedez de origine română.

La aceste alegeri a fost pentru prima oară când partidele “burgheze” – M, KD și L – au renunțat la tabu-ul colaborării cu SD, considerat de numeroși suedezi ca partid de extrema dreaptă, rasist și xenofob, pe care Akesson s-a străduit să-l de-diabolizeze, după cum se vede SD devenind al doilea partide ca mărime în parlament, cu peste 20% din voturi, cel mai mare partid de acest fel din Europa Occidentală din UE.

“O altă problemă este faptul că în sânul SD există parlamentari care nu sunt dispuși să urmeze lini partidului, unii dintre ei fiind excluși pentru declarații rasiste și xenofobe. În condițiile unei majorități de doar trei mandate în Riksdag e suficient care doi parlamentari rebeli să voteze împotrivă pentru ca guvernul să fie răsturnat, ceea ce s-a întâmplat în legislatura trecută cu guvernul minoritar Social Democrat, a cărei soartă depindea de un singur deputat.”, atrage atenția Ana Maria Dutceac-Segesten.

Noul parlament se va deschide pe 27 septembrie și atunci Kristersson va începe acest act de echilibrism politic de formare a noii coaliții de guvernare care în multe privințe seamănă cu racul, broasca și o știucă.