Dr. Dragoș Albu, MedLife: „Am paciente care, statistic vorbind, au șanse de 1% de a rămâne însărcinate. Și totuși obțin sarcini normale, copii perfect sănătoși”

Peste 5.000 de proceduri de reproducere umană asistată, peste 1.500 de copii născuți, peste 200 de lucrări publicate în reviste internaționale de prestigiu sau susținute la conferințe internaționale, dar și participarea la elaborarea unor tratate internaționale legate de endometrioză, sindromul de ovare polichistice și biologia îmbătrânirii ovariene. Așa s-ar putea rezuma în doar câteva cuvinte activitatea de peste 18 ani a doctorului Dragoș Albu, medic de excelență în tehnicile de reproducere asistată și coordonator al Centrului de Medicină Materno-Fetală și Reproducere Umană MedLife. Însă până aici, au trecut ani mulți de studiu, nopți nedormite, întrebări, gânduri și, mai ales, decizii.

Prima chemare a medicinei

Încă de pe băncile liceului, pasionat fiind de științele exacte, pe atunci elevul Dragoș Albu a realizat că medicina este profesia care-i îmbină cel mai bine aptitudinile și care avea să-i aducă și cele mai mari provocări. Ori, de acestea din urmă, nu s-a ferit niciodată. A intrat pe primele locuri la facultate, iar când a venit vremea rezidențiatului a ales o specializare în obstetrică-ginecologie.

Când a absolvit era cât pe ce să se întoarcă în Pitești, orașul natal, dacă profesorul Dan Slăvescu, de la Facultatea de Medicină Dentară, nu i-ar fi deschis ochii spre o carieră în București.

Fiind specialist în obstetrică-ginecologie, a fost cooptat de un centru în care profesorul israelian Rafael Ro-nel efectua proceduri de fertilizare in vitro. Domeniul l-a atras instant, așa că a urmat o perfecționare continuă, ce a inclus participarea la numeroase stagii și cursuri de pregătire în SUA, dar și la clinici de prestigiu din Europa. Așa a ajuns ca astăzi să efectueze de rutină o procedură care nu este întâlnită nici în unele dintre clinicile mari la nivel mondial: testarea genetică a embrionilor obținuți prin fertilizare in vitro, înainte de a-i transfera în uterul pacientelor:

„Noi testarea genetică o facem de rutină. Avem 3 embriologi foarte bine calificați, cum nu se găsesc nici în marile centre din străinătate. Sunt clinici în Franța, în Marea Britanie, care nu testează embrionii pentru că nu au embriologii respectivi. Deci trebuie să ai oamenii calificați care pot face asta, dar și echipamente. Nu am auzit să fie multe clinici care fac asta de rutină și mai ales, cu succes”, spune cu mândrie doctorul Albu –  care este, de mai bine de un deceniu, membru al Societății Americane de Medicină Reproductivă și al Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie. Iar de aproape 13 ani coordonează Centrul de Medicină Materno-fetală și Reproducere Umană MedLife, unde asigură un nivel de îngrijire medicală comparabil cu orice altă clinică de profil din lume.

La vremuri noi, proceduri noi

Și poate că nu ar fi ajuns până aici dacă însuși contextul social nu ar fi impus-o. Însă, de la an la an, din ce în ce mai multe cupluri se confruntă cu probleme de fertilitate:

„Alimentația, poluarea mediului, încălzirea globală, telefoanele mobile – undele electromagnetice, Cernobîlul – toate au impact asupra sănătății reproductive. Plus că, acum, femeile vor să facă facultate, să-și construiască o carieră și majoritatea își întemeiază o familie mai târziu, după vârsta de 30 de ani. Ori una e fertilitatea la 22 de ani, și alta peste 30”, spune cu îngrijorare medicul.

Astfel, cererea pentru FIV este în continuă creștere pentru că, deși încă tinere, multe femei întâmpină dificultăți în a rămâne însărcinate pe cale naturală. Specialistul confirmă că majoritatea pacientelor care solicită FIV au până în 35 de ani, însă se observă o creștere a solicitărilor și în rândul femeilor de peste 37-40 de ani. Iar odată cu vârsta, cresc și temerile:

„Că nu vor putea obține o sarcină sau că aceste tratamente de stimulare ovariană ar putea să crească riscul de cancer de sân și/ sau de ovare. S-a văzut pe studiile făcute pe donatoare de ovocite că acest risc nu crește, iar ce poți face acum este și să estimezi riscul genetic. Dacă acest test, făcut pe toate cele 160 de gene cunoscute în acest moment, este negativ, atunci e puțin probabil că vor dezvolta cancer după o stimulare ovariană. Noi putem să facem stimulare ovariană inclusiv la paciente cu cancer, dar cu precauție”, explică specialistul.

În ceea ce privește obținerea sarcinii,  procentul de „take home baby” este, în general de 35-40% la procedurile de FIV standard, bazate exclusiv pe evaluarea morfologică a embrionului. În cazul embrionilor testați genetic, rata sarcinilor obținute este de peste 70%, indiferent de vârsta pacientei, spune medicul: „Dacă o pacientă face aceste teste genetice pe embrion, face ecografiile de screening care se fac de rutină în sarcină, atunci probabilitatea ca acel copil să aibă ceva e aproape nulă”.

Domeniul în care activează doctorul Albu este unul interdisciplinar și extrem de complex. Așa că nu e de mirare că și majoritatea cazurilor pe care le întâlnește sunt la fel:

„Îmi amintesc de cazul unei paciente de naționalitate italiană care avea o soră cu o boală genetică severă, o displazie ponto-cerebeloasă ce se datora unei gene prezente în familie. Astfel că embrionii ei au trebuit testați genetic, atât pentru a evita transmiterea acestei maladii – testare genetică preimplantațională pentru boală monogenică-PGT-M, dar și pentru a evita o anomalie cromozomială – testare genetică pentru aneuploidii -PGT-A. Iar acum are un băiat perfect sănătos”, își amintește cu bucurie medicul. Care, deși mănâncă știința pe pâine – cum s-ar spune, nu exclude prezența divinului în meseria sa dătătoare de viață:

„Nu pot să spun unde se oprește știința și unde intervine Dumnezeu, este o discuție pe care o am și cu copiii mei: una este partea științifică și alta cea spirituală, nu poți să compari mere cu pere. Gândiți-vă că am paciente care, statistic vorbind – calculat procentual pe baza datelor științifice – șansele de a rămâne însărcinate sunt de 1%. Și totuși obțin sarcini fără probleme, copii perfect sănătoși. În plus, la FIV, nimeni nu are șanse mai mari de 50-60%, indiferent de cât de bine se prezintă situația, pentru că acesta este procentul de anomalii genetice din ovocite, indiferent de cât de tânără și sănătoasă e femeia”. 

Așadar, nu mereu veștile pe care trebuie să le dea pacientelor sunt dintre cele mai bune. Uneori, sarcina fie întârzie să apară, în ciuda tuturor eforturilor, fie se oprește din evoluție:

„E un moment destul de neplăcut, dar trebuie să ți-l asumi. Trebuie să-i dai vestea pacientei, dar în așa fel încât să înțeleagă exact ce s-a întâmplat și să-i dai și o speranță, evident nu falsă. Pentru că ce fac ele de multe ori este să se învinovățească: ba că au mers prea mult, ba că au băut cafea… Trebuie să înțeleagă că, în 80% din cazuri, nu au nicio vină: embrionul a fost anormal genetic de când s-a format. Chiar dacă ar fi stat doar la pat sau într-un balon de sticlă, tot s-ar fi oprit din evoluție. Dar asta nu înseamnă că luna următoare nu poate avea o sarcină absolut normală. Deci să înțeleagă că nu au nicio vină și în niciun caz să nu cadă în păcatul de a se acuza că au făcut ceva și din acest motiv s-a oprit sarcina”, recomandă cu tărie specialistul.

Principiile medicului bun

Și tocmai aceste cuvinte de mai sus, pe lângă toate calitățile sale profesionale, fac din doctorul Albu un medic cu adevărat bun:

„Partea științifică și calitățile umane, empatia față de pacienți formează împreună un tot unitar ce definește profesia medicală. Ca medic ți-ai luat un angajament – atât de a asigura calitatea îngrijirii, cât și de a trata cu respect și demnitate pacienții. Cred că este important ca de la început, din primii ani de școală și din familie, să înveți să te raportezi corect la adevăratele valori profesionale și morale. Astfel, totul vine într-o succesiune firească, chiar dacă drumul nu este întotdeauna lin ci are urcușuri și coborâșuri.”

Iar acestea sunt principiile pe care doctorul Albu le-a insuflat și copiilor săi – o fată de liceu și un băiat de gimnaziu. Amândoi vor urma medicina, însă nu în țară. Fata deja a plecat la Oxford pentru ultimii ani de liceu:

„La ei criteriile de selecție se îmbunătățesc, rigurozitatea pregătirii crește, e o cu totul altă direcție. Acolo selecția e din ce în ce mai dură, trebuie inclusiv să ai experiență din liceu în domeniul medical. Când mă întâlnesc cu colegi de afară, văd care este diferența față de ce se formează aici”, spune cu regret specialistul. Speră însă ca lucrurile să înceapă să stea mai bine și în domeniul educațional de la noi.

Până atunci însă, le recomandă tuturor celor care vor să performeze în meserie să nu înceteze niciodată să se pregătească pe cont propriu – iar cursurile și stagiile de pregătire efectuate în clinicile de prestigiu din străinătate sunt o bună modalitate în acest sens.

Cât despre el, e convins că a făcut cea mai bună alegere. I-o confirmă fiecare întâlnire cu pacientele, alături de copiii lor. Iar asta îi dovedește încă o dată că prin ceea ce facem, personal, zi de zi, putem contribui la schimbarea societății și la alinierea la standardele corecte – atât profesionale, cât și morale.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.