Două orașe mari din România, Cluj și Bistrița, în continuă expansiune urbanistică, își epuizează resursele de apă potabilă – studiu / Danemarca, dată exemplu pentru consumul casnic redus prin educație

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Urbanizarea accelerată și schimbările climatice pun presiune tot mai mare pe resursele de apă ale României, arată datele privind indicele WEI+ (Water Exploitation Index plus). Cluj-Napoca și Bistrița sunt printre cele mai expuse riscului.

Indicele WEI+, care măsoară consumul de apă în raport cu resursele regenerabile, indică deja valori depășite în aceste orașele mari în expansiune urbanistică. Cluj-Napoca are în prezent un WEI+ de aproape 64%, ceea ce înseamnă stres hidric sever. O creștere a populației cu doar 10% ar putea împinge acest indice la aproape 70%, ceea ce ar face utilizarea apei nesustenabilă, avertizează cercetătorii care citează studiul pentru infoclima.ro.

„România se confruntă cu un deficit de apă, iar indicele WEI+ indică o presiune semnificativă asupra resurselor de apă.

Schimbările climatice agravează această situație, cu secete mai frecvente și variabilitate climatică crescută. Orașele românești trebuie să implementeze măsuri de gestionare eficientă a apei, cum ar fi promovarea utilizării apei reciclate, pentru a face față cererii crescute și pentru a proteja resursele de apă”, spune Alexandru Tătar, doctorand la Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializat în conservarea resurselor și impactul schimbărilor climatice.

Situația este similară și în Bistrița, unde indicele WEI+ este deja de peste 36%, apropiindu-se de pragul de stres ridicat. O creștere de 10% a populației ar putea duce la un nivel de peste 40%, indicând un risc serios de deficit de apă, mai ales în condiții de secetă.

La nivel european, România se află printre țările cu cele mai mari valori ale indicelui WEI+, alături de Cipru și Malta. Specialiștii avertizează că schimbările climatice — secete mai frecvente, valuri de căldură și fenomene meteo extreme — vor agrava situația.

Ce soluții există

Pentru Cluj-Napoca, experții recomandă:

– colectarea și reutilizarea apei pluviale pentru irigații și alte utilizări non-potabile,

– utilizarea contoarelor inteligente pentru reducerea pierderilor de apă,

– reglementări stricte privind consumul de apă.

În Bistrița, prioritare sunt:

– modernizarea rețelei de distribuție pentru a reduce pierderile

– promovarea economisirii apei în rândul populației,

– utilizarea apei reciclate în industrie și agricultură,

– dezvoltarea infrastructurii verzi, cum ar fi grădinile de ploaie și acoperișurile verzi.

Un model de succes este Danemarca, unde consumul casnic a fost redus la doar 106 litri pe persoană pe zi prin educație, prețuri mai mari la apă și tehnologii avansate de monitorizare. În plus, pierderile de apă din rețeaua daneză sunt de doar 6,3%, una dintre cele mai mici rate din Europa.

„Pe baza cazului danez, utilizarea durabilă a apelor subterane necesită o serie de acțiuni coordonate de-a lungul întregului ciclu de producție a apei potabile. Aceasta implică extragerea doar a cantității necesare de apă, fără consum abundent sau pierderi.”, menționeză Alexandru Tătar.