G4Media.ro

DOCUMENT: BNR face radiografia economiei și anunță principalele riscuri și cele două…

DOCUMENT: BNR face radiografia economiei și anunță principalele riscuri și cele două mari oportunități în plină pandemie. Cum au vulnerabilizat guvernele PSD situația României prin cheltuielile fără număr

Cel mai mare risc sistemic pentru stabilitatea financiară din România în perioada următoare este reprezentat de creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente – cum este și România, arată raportul asupra stabilității făcut public luni de BNR.

Raportul bilunar indică faptul că presiunile investitorilor asupra piețelor emergente sunt mai mari, iar spațiul de manevră al politicilor mai limitat.

Al doilea risc sistemic major în România e dat de dezechilibrele macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar. Astfel, creșterea economică este așteptată să înregistreze o scădere semnificativă în acest an, iar deficitul bugetar va deveni nesustenabil pe fondul creșterilor constante de pensii, salarii și cheltuieli bugetare din ultimii ani.

De altfel, BNR indică faptul că politicile fiscale expansive din perioada creșterii economice din ultimii ani a dus la vulnerabilizarea indicatorilor macroeconomici, ceea ce face și mai dificilă gestionarea situației în plină pandemiei. Fără a le numi direct, BNR se referă la politicile fiscale ale guvernelor PSD din anii precedenți, caracterizate de majorarea fără precedent a cheltuielilor bugetare – criticate și în trecut de Banca Centrală.

Astfel, implementarea în România a unor politici fiscale și de venituri expansive într-o perioadă de avans economic a condus la deteriorarea soldului bugetar și a deficitului de cont curent, arată BNR. ”Aceste politici prociclice au diminuat capacitatea statului de a interveni în contextul unor evoluții nefavorabile ale activității economice, cum este cea generată de pandemia COVID-19, având în vedere nivelul ridicat al deficitului bugetar înainte de izbucnirea pandemiei. În plus, colectarea deficitară a veniturilor bugetare și ponderea ridicată a cheltuielilor rigide în veniturile fiscale reprezintă vulnerabilități structurale ce vor îngreuna procesul de consolidare fiscală. Acest fapt necesită o utilizare eficientă a resurselor, astfel încât revenirea din criza actuală să se realizeze cât mai rapid”, mai arată instituția condusă de Mugur Isărescu.

Acoperirea necesarului de finanțare privind cheltuielile statului este una dintre cele mai mari provocări ale anului 2020, potrivit raportului BNR. Acest necesar s-a majorat cu 31 la sută față de anul anterior, ajungând la 119,8 miliarde lei, un maxim istoric în termeni absoluți. Relativ la PIB, acesta se situează la aproximativ 11 la sută, fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani, însă sub maximul înregistrat în anul 2009 (16,6 la sută din PIB).

Banca Centrală avertizează că, deși agențiile de rating au păstrat evaluarea datoriei publice românești în categoria de investiții, perspectiva a fost modificată la negativă. ”Implementarea în perioada următoare a unor măsuri de consolidare fiscală credibile va fi esențială pentru a asigura accesul la finanțare pe piețele externe la costuri sustenabile și totodată pentru a evita o ajustare abruptă la nivel intern. Acest aspect este cu atât mai important în condițiile creșterii incertitudinii la nivel global și ale reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, tendințe care se constituie, de altfel, în primul risc de natură severă pentru stabilitatea financiară din România”, mai arată BNR.

Un al treilea risc cu intensitate ridicată este incertitudinea indusă de modificarea cadrului legislativ în care băncile își desfășoară activitatea, susține Raportul, făcând referire la desele inițiative legislative din domeniu, al căror campion este senatorul Daniel Zamfir (actual PSD, ex-PNL, ex-ALDE).

”Riscurile asociate promovării unor inițiative legislative de completare a moratoriului public (venite în sprijinul debitorilor care se confruntă cu dificultăți cauzate de răspândirea pandemiei), dar fără derularea unor studii de impact asupra sectorului bancar și cu o sferă largă de aplicare, pot majora hazardul moral și pot avea efecte negative majore asupra situației prudențiale și asupra capacității de creditare a instituțiilor de credit, precum și asupra accesului la finanțare al firmelor și populației”, arată BNR.

Banca Națională avertizează că e de așteptat ca efectele economice ale pandemiei COVID-19 să se răsfrângă și asupra populației, atât pe canalul avuției nete, ca urmare a deteriorării condițiilor de pe piața imobiliară și cea de capital, cât și din perspectiva diminuării veniturilor.

În baza datelor preliminare privind activitatea sectorială, BNR a identificat 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemia COVID-19 și alte 17 domenii care pot fi afectate de o manieră moderată. Sectoarele asupra cărora pandemia COVID-19 este de așteptat să aibă un impact ridicat au o importanță semnificativă în economie. Acestea reprezintă 14 la sută din numărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17 la sută la valoarea adăugată brută și angajează 21 la sută din forța de muncă. În plus, aproape o pătrime din portofoliul corporativ al băncilor este reprezentat de credite contractate de către aceste firme. În acest context, este de așteptat ca sectorul bancar să se confrunte cu unele dificultăți, declanșarea pandemiei putând să accentueze anumite vulnerabilități structurale, potrivit BNR.

Banca Națională aduce și o notă de optimism în cuprinsul raportului, arătând marile oportunități născute din pandemie:
– restructurarea economiei românești prin încurajarea activităților cu grad de tehnologizare ridicat, dar și prin accelerarea procesului de digitalizare a economiei
– ieșirea de pe piață a firmelor neviabile din punct de vedere economic

Foto: Mugur Isărescu (InquamPhotos / Karina Knapek)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

12 comentarii

  1. In criza din 2008 dezechilibrele s-au reglat prin devalorizarea leului de la 3.3 la 4.1 si apoi 4.3

    • Atunci era deficit pe balanta de plati(importuri multe si exportul prabusit la 40%. Acum atat importurile cat si exporturile au cazut. Statul(administratia) este in insolventa, nu intreaga economie ca in 2009. Ma astep la o crestere a TVAului si o eventual o devalorizare inceata gen 10 bani pe trimestru.

  2. „Cum au vulnerabilizat guvernele PSD situația României prin cheltuielile fără număr ”

    Păi, și de ce nu ați spus nimic în vremea guvernelor PSD, domnule Mugur Isărescu?!

    Și, apropo, când adoptă țara noastră moneda EURO, conform planului realizat de BNR și de guvernul României? În ce etapă de realizare a lui ne aflăm? Ce faceți pentru respectarea/realizarea lui cu fidelitate, în detaliu?

    • trebuie sa fii de o prostie pesedista sa-l tragi pe isarescu la raspundere pentru ticalosiile comise de psd in complicitate cu poporul roman

    • Corecta intrebarea!
      Dl Isarescu, nici macar in acest limbaj greu de inteles de majoritatea romanilor, NU s-a exprimat in acei ANI, a tacut chitic(cate-un Consilier- Dl Lucian Croitoru sau Economistul sef al BNR, Dl Valentin Lazea, ce mai aveau curajul sa scrie pe subiect!)), ca deh, ii trebuia un nou mandat in fruntea BNR!
      Asa si-au facut de cap escrocii din PSDragnea cu pomenile populiste care au dus in DEZASTRU Finantele Romaniei, dezastru de care abia acum aminteste destul de discret Guvernatorul cum ca „politicile fiscale expansive din perioada creșterii economice din ULTIMII ANI au dus la VULNERABILIZAREA Indicatorilor macroeconomici”.
      Pai, toate astea TREBUIAU spuse atunci, dle Guvernator, NU acum si NU asa!
      Mai pe „romaneste”, sa priceapa cat mai multi!
      Rapoartele BNR sunt evident in limbaj profesionist, pentru specialisti, e clar ca mare lucru din acest Raport nu va ajunge la majoritatea romanilor… cati romani sunt amatori de Emisiuni economice, Emisiuni care oricum sunt putine si NU le vezi la Posturile TV favorite ale votantilor PSD.

    • @casually _ „trebuie sa fii…”
      Vă mulțumesc pentru atenția pe care ați acordat-o comentariului meu.
      Observ că, deși formal vă exprimați împotriva PSD, fundamental textul dumneavoastră este profund PSD-ist. El pare să condamne „ticăloșiile PSD” și vorbește despre „prostie pesedistă”, dar este în mod evident împotriva comentariului meu, al cărui mesaj este contrar PSD.

      Apoi, nu este în atribuțiile mele „tragerea la răspundere”, dar îmi este permis, cred, să observ că în timpul guvernărilor PSD dl Mugur Isărescu nu a făcut criticile pe care le face abia acum. Și da, cred că dacă le-ar fi făcut, ar fi existat posibilitatea unei alte evoluții pentru economia românească – acum ele sunt evident inefective.

      Ce nu am înțeles din textul dumneavoastră este referirea la complicitatea cu poporul român la „ticăloșiile comise de PSD”. Presupun că dumneavoastră vă excludeți, dar nu este deloc clar de ce generalizați și îi includeți pe toți ceilalți concetățeni în rândul complicilor la ticăloșii?! Pentru disiparea răspunderii membrilor PSD, oare?

  3. Ce facem acum, ne uitam in gura turnatorului la securitatea lui Ceausescu?

  4. Inainte de a decide country lockdown, nu se stia ca Romania este o economie emergenta si ca va fi prin urmare disproportionat de puternic afectata in comparatie cu vestul Europei? S-a calculat cumva ca era mai scumpa interventia TARGETATA (spre grupurile vulnerabile) a masurilor de sanatate publica decat blocarea intregii tari – plus calcarea in picioare a drepturilor omului?
    PS. Si suntem siguri ca au murit mai putini oameni cu masurile otova de blocarea a intregii tari?

  5. Marirea pensiilor cu un procent apropiat de 40% (in campanie electorala) lasa o singura solutie de politica financiara, monetara si bugetara : devalorizarea rapida a leului. In 2009 Isarescu aparea pe la toate tv : ‘Aveti incredere in leu’ , dupa care l-a prabusit.

  6. Perimat maxim, a frecat cu drag la iliescu, vacaroiu, nastase, un infect complet care a saracit in pact cu politicul mare parte din populatia României cu intentie

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.