Democrația și statul de drept din Ungaria vor fi fi monitorizate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Alte țări monitorizate sunt Armenia, Albania, Moldova sau Polonia

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat miercuri pentru a plasa Ungaria sub procedura sa de monitorizare completă, după ce a constatat că problemele de lungă durată privind statul de drept și democrația din Ungaria „rămân în mare parte nerezolvate”, potrivit unui comunicat al instituției.

Consiliul Europei este o instituție care reunește toate țările din Europa și este cunoscut pentru că în subordinea sa funcționează organisme precum CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) și Comisia de la Veneția. Consiliul Europei nu are legătură cu UE.

Monitorizarea specială vine după ce guvernul Viktor Orban a anunțat implementarea unei așa-numite ”democrații iliberale”, iar partidul de guvernământ Fidesz controlează aproape toate instituțiile statului și cea mai mare parte a presei.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În acest moment, alte zece țări se află sub această procedură de monitorizare: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Polonia, Serbia, Turcia și Ucraina. Polonia și Ungaria sunt singurele state membre UE aflate sub monitorizarea APCE.

Monitorizarea completă presupune vizite regulate ale raportorilor APCE și un dialog permanent cu autoritățile și evaluări periodice ale modului în care Budapesta își respectă obligațiile și angajamentele asumate în cadrul Consiliului Europei.

Într-o rezoluție bazată pe un raport întocmit de George Papandreou (Grecia) și Eerik-Niiles Kross (Estonia), Adunarea a afirmat că utilizarea pe scară largă a legilor care necesită majorități de două treimi „restrânge în mod grav pluralismul politic, care este dovada unui sistem democratic”.

Modificările juridice recente și problemele legate de legile electorale înseamnă că actualul cadru electoral „nu asigură condiții de concurență echitabile care să conducă la alegeri corecte”, au mai concluzionat parlamentarii, făcând o serie de recomandări în ceea ce privește alegerile, sistemul judiciar și mass-media.

Printre altele, Adunarea și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la utilizarea de către țară începând cu 2020 a unei legi care permite declanșarea „stării pericol”. Astfel de ordine ar trebui să fie „strict necesare, proporționale și trebuie să fie limitate în timp”, a spus aceasta.

Adunarea a luat act de o serie de 17 modificări aduse luna trecută legilor existente, care au avut ca scop îmbunătățirea funcționării instituțiilor democratice, consolidarea transparenței și înăsprirea normelor privind conflictul de interese, și a invitat autoritățile ungare să solicite expertiza organismelor relevante ale Consiliului Europei cu privire la aceste modificări.