De ce sunt vitale numirile de procurori șefi la DNA, Parchetul General și DIICOT. Ce fel de oameni vor pune ministrul Predoiu și președintele Iohannis?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a deschis procedura de selecție a noilor procurori-șefi (Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism), ale căror mandate expiră anul viitor, la sfârșitul lunii februarie.

Actuala garnitură de șefi, selectată tot de ministrul Predoiu, s-a dovedit mediocră sau chiar catastrofală, după cum G4Media a avertizat de la bun început, în urmă cu trei ani. În mod previzibil, Georgiana Hosu a trebuit să demisioneze de la șefia DIICOT în septembrie 2020, la câteva luni de la numirea în funcție, după ce soțul ei a fost condamnat pentru corupție.

Gabriela Scutea la Parchetul General și Crin Bologa la DNA au livrat prea puțin, dar nici nu au făcut figură de executanți perfecți. Nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor publice, dar nici nu s-au făcut preș la partid. Greu de crezut, așadar, că mandatele lor vor fi prelungite încă trei ani.

Același Cătălin Predoiu are acum ocazia să arate că înțelege importanța celor trei funcții-cheie în sistemul de putere și să facă, în consecință, alegeri ceva mai inspirate. Alegerea unor procurori șefi cu adevărat independenți, puternici și buni profesioniști devine din nou o chestiune vitală pentru echilibrul de putere în stat.

Există riscul real ca, în 2024, întreaga putere să ajungă la PSD. Or, am văzut cu toții în timpul regimului Dragnea cât de importante s-au dovedit câteva instituții-cheie, mai ales justiția, într-un moment dramatic pentru democrația românească. Atunci a fost esențial ca Parchetul General, DNA sau DIICOT să rămână în picioare. Pentru a le dărâma, PSD a distrus atunci legile justiției în Parlament. Răul n-a fost îndreptat pe deplin nici în ziua de azi.

Cu procurori slabi sau mediocri sistemul de putere va scăpa de sub orice control democratic dacă peste mai putin de doi ani vom ajunge cu un singur partid călare peste țară. Noii procurori-șefi vor avea mandat până în februarie 2026. Nimeni nu spune că nu vor putea  fi înlocuiți de noua putere, așa cum au procedat Liviu Dragnea și Tudorel Toader cu Laura Codruța Kovesi, dar este un proces lung și cu costuri politice inevitabile.

Pe de altă parte, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, va fi presat din toate părțile să propună noi mediocrități care să le garanteze liniștea politicienilor de la putere. Ce interes ar avea PNL sau PSD să instaleze procurori puternici în fruntea Parchetului General, DNA și DIICOT? Guvernează de un an fără să fie deranjați serios de vreo instituție a statului iar grosul banilor din PNRR abia acum începe să vină. Cine vrea să se trezească, tocmai acum, cu procurori la ușă?

De ce și-ar bate Klaus Iohannis singur un cui în talpă numind procurori-șefi care, eventual, să-l ia la întrebări la ieșirea din mandat pentru afacerea BMW sau pentru afacerea vaccinurilor Covid donate? Nimeni nu-și dorește revenirea la epoca Băsescu, atunci când însăși familia șefului statului a sfârșit prin a fi anchetată.

Numai că situația este mai complicată decât pare la prima vedere. În primul rând, liberalii vor trebui să predea șefia guvernului lui Marcel Ciolacu peste șase luni. Potrivit înțelegerii din coaliție, PSD va avea poziția de premier din mai 2023. Va conduce țara un an și jumătate, va împărți resursele publice, contractele mari și funcțiile importante. PSD va organiza alegerile din 2024, dacă protocolul va fi respectat. Își permit liberalii și Klaus Iohannis să le lase spațiu de joc pe tot terenul fără ca pesediștii se teamă de vreo instituție?

Poate că liberalii și șeful statului nu au realizat că, deja, PSD a colonizat zone esențiale din justiție, pe care le controlează în forță: CSM și Înalta Curte, unde taie și spânzură Lia Savonea.

Aruncați o privire pe CV-ul omului susținut de PSD pentru a reprezenta societatea civilă în CSM, un procuror comunist de 70 de ani, sinecurist sadea. Veți realiza că partidul lui Ciolacu nu și-a schimbat foarte mult adevăratele intenții față de justiție. Și le-a ascuns mai bine, poate, dar nu a renunțat nici un moment la planul de a pune sub control justiția penală.

Inspecția Judiciară din CSM, condusă de soția unui fost prefect pesedist, exclude mai departe în mod exemplar judecători din magistratură pentru curajul de a fi condamnat la închisoare politicieni corupți. Metodele de intimidare a magistraților de pe vremea lui Dragnea sunt folosite mai departe, numai că azi nu mai iese nimeni în stradă să apere justiția.

Așadar, PSD a pus deja mâna pe CSM și Înalta Curte, capătul tunelului judiciar. Realizează ministrul Predoiu și președintele Iohannis cât de importante au devenit, în context, numirile de noi procurori șefi?

Colonizarea în forță a instituțiilor cheie din stat de către PSD nu se manifestă doar în justiție, ci sunt vizate și alte organisme de control, cum ar fi Consiliul Concurenței. Or toate acestea se întâmplă deja, când PSD nu are încă funcția de premier și nici toată puterea în stat.

Mai adăugați la tabloul de mai sus încă o realitate: sistemul de justiție se golește în mare viteză de cei mai bun profesioniști. Procurori și judecători cu experiență se pensionează în valuri, pentru a beneficia de pensiile speciale la cuantumul de azi.  Chiar dacă sunt protejați de deciziile CCR iar modificarea legii pensiilor speciale nu-i afectează direct, nimeni nu riscă. Cei mai mulți preferă să iasă in sistem dacă au 25 de ani vechime.

Noii procurori-șefi vor trebui, prin urmare, să lucreze cu mai puțin oameni. Apoi, să nu uităm, totuși, că Guvernul a adoptat o seri de modificări la Codul Penal și Codul de Procedură penală, pentru a pune cele două legi în acord cu o serie de decizii pronunțate de Curtea Constituțională. Codurile vor ajunge din nou în Parlament, unde există riscul să fie din nou ciopârțite de majoritatea PSD, PNL, UDMR.

Există, totuși, o umbră de speranță. Anihilarea justiției sau degradarea accelerată a presei nu pot continua la nesfârșit fără consecințe. Comisia Europeană dispune de mecanismul de monitorizare care condiționează acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Mecanismul a fost deja utilizat în cazul Ungariei, nevoită să pună în aplicare a serie de reforme.

Însă România poate să nu ajungă acolo dacă se va asigura din timp că mecanismele interne de control, care asigură echilibrul în stat (justiția, presa) funcționează mai ales când puterea încape pe mâna unor partide cu puternice reflexe anti-democratice. Din acest motiv, numirile pe care ministrul Cătălin Predoiu și președintele Klaus Iohannis le vor face peste câteva săptămâni în fruntea marilor parchete sunt vitale pe termen lung.