De ce strategia lui Trump nu merge în Ucraina? Experți străini: Răspunsul e la Putin

Strategia președintelui Donald Trump care urmărește să pună capăt războiului dintre Kiev și Moscova ar trebui în principal să vizeze creșterea presiunii economice și militare asupra lui Vladimir Putin, care se simte confortabil cu actualul statu quo și amână constant negocierile pentru a-și putea continua invazia în Ucraina. Aceasta este una dintre opiniile analiștilor ucraineni și occidentali consultați de G4Media.ro, care a vrut să afle de ce eforturile liderului de la Casa Albă nu reușesc (deocamdată) să oprească conflictul din Europa de Est.

 Un summit care trebuia să aibă loc între președinții Trump și Putin în capitala ungară Budapesta în două săptămâni a fost anulat recent, după ce liderul american a declarat că nu își dorea o “întâlnire irosită” cu omologul său rus.

Săptămâna trecută, la sfârșitul unei discuții telefonice cu Putin, Trump a anunțat că urma să se  întâlnească “în curând” cu liderul rus la Budapesta pentru a discuta modalități de a pune capăt războiului pe care Moscova îl poartă în Ucraina.

Liderul de la Casa Albă a spus în acel moment că discuția cu Putin a fost “bună și productivă,” adăugând că “consilieri de rang înalt” din ambele țări se vor întâlni săptămâna viitoare (n.a. săptămâna aceasta).

“Președintele Putin și cu mine ne vom întâlni apoi într-o locație convenită, la Budapesta, în Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război ‘rușinos’ dintre Rusia și Ucraina,” a declarat el pe Truth Social.

Cei doi președinți au convenit ca echipele lor, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, să se întâlnească în aceste zile într-o locație nedezvăluită.

Ulterior, Trump a spus că “rămâne de stabilit” dacă președintele Volodimir Zelenski va fi implicat în discuțiile din Ungaria, sugerând că o “întâlnire dublă” cu ambii lideri ar putea fi cea mai practică soluție pentru negocieri eficiente. “Cei doi lideri nu se plac reciproc, iar noi vrem să fie o atmosferă confortabilă pentru toată lumea,” a spus Trump la momentul respectiv.

Liderul american a afirmat, de asemenea, că crede că pacea în Ucraina poate fi atinsă în curând, posibil chiar înainte de întâlnirea sa cu președintele chinez Xi Jinping, programată la sfârșitul acestei luni.

“Dacă se arată puțină flexibilitate, cred că avem șanse foarte bune să aducem acest război la o concluzie,” a declarat Trump.

“Cred că președintele Zelenski vrea să se încheie (războiul) și cred că și președintele Putin vrea să se încheie. Acum tot ce trebuie să facă este să se înțeleagă puțin între ei,” a spus Trump săptămâna trecută.

Iată însă că întâlnirea dintre Trump și Putin nu mai este în cărți, iar președintele american a indicat marți la Casa Albă că principalul punct de blocaj rămâne refuzul Moscovei de a opri luptele de-a lungul actualei linii a frontului.

“Nu vreau să am o întâlnire irosită,” a comentat președintele Trump. “Nu vreau să pierd timpul, așa că vom vedea ce se întâmplă.”

Mai devreme, un oficial al Casei Albe indicase și el că “nu există planuri” pentru o întâlnire Trump-Putin “în viitorul apropiat.”

O întâlnire pregătitoare între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care era programată pentru această săptămână, a fost și ea anulată. Casa Albă a anunțat că cei doi au avut o convorbire “productivă” și că o întâlnire nu mai este “necesară.”

Luni, Trump a susținut o propunere de încetare a focului sprijinită de Kiev și de liderii europeni, care ar îngheța conflictul pe actuala linie a frontului.

“Să rămână așa cum este,” a afirmat ocupantul Biroului Oval. “Am spus: opriți-vă la linia de luptă. Mergeți acasă. Opriți luptele, opriți uciderea oamenilor.”

BBC a precizat că Rusia s-a opus în mod repetat ideii de a îngheța actuala linie a frontului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ideea le-a fost prezentată rușilor în mod repetat, dar că “consistența poziției Rusiei nu se schimbă,” referindu-se la insistența Moscovei asupra retragerii complete a trupelor ucrainene din regiunile estice aflate în conflict.

Moscova este interesată doar de “o pace de durată și sustenabilă,” a spus Lavrov marți, sugerând că înghețarea frontului ar însemna doar o încetare temporară a focului.

“Cauzele profunde ale conflictului” trebuie abordate, a declarat șeful diplomației de la Moscova, folosind limbajul tipic al Kremlinului pentru a descrie o serie de cereri, printre care recunoașterea suveranității ruse depline asupra Donbasului, precum și demilitarizarea Ucrainei – o condiție inacceptabilă pentru Kiev și partenerii săi europeni.

Marți, liderii europeni au emis o declarație împreună cu Zelenski, afirmând că orice discuții privind încheierea războiului din Ucraina ar trebui să înceapă cu înghețarea actualei linii a frontului. Declarația a acuzat Rusia că nu este “serioasă” în privința păcii.

Zelenski a spus că discuțiile despre linia frontului reprezintă “începutul diplomației,” pe care Rusia face tot posibilul să-l evite. Singurul subiect care ar putea face Moscova “să fie atentă” este furnizarea de arme cu rază lungă Ucrainei, a adăugat el.

Declarația liderului ucrainean a urmat unei discuții avute cu Trump la Casa Albă vinerea trecută, în timpul căreia președintele SUA i-a transmis omologului său ucrainean că se gândește să nu vândă Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune, el exprimându-și totodată optimismul că războiul se îndreaptă spre un final care ar face inutilă o astfel de armă.

Reamintim că, de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022, Kievul a formulat în repetate rânduri cereri pentru rachete cu rază lungă de acțiune, analizând posibilitatea de a lovi baze militare, infrastructură energetică și alte obiective critice ale Rusiei aflate departe de liniile frontului. Zelenski a susținut că posibilitatea unor astfel de atacuri l-ar determina pe Putin să trateze mai serios apelurile lui Trump la negocieri directe pentru încheierea războiului.

Trump a declarat însă că este ezitant să apeleze la stocul american de rachete Tomahawk, schimbându-și poziția după câteva zile în care sugerase că ia în considerare trimiterea lor pentru a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă. “Am obligația să mă asigur că țara noastră este complet aprovizionată, pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla în război sau pe timp de pace,” a spus Trump.

“Am prefera ca Ucraina să nu aibă nevoie de Tomahawk-uri. Sincer, am prefera ca războiul să se termine,” a adăugat ocupantul Biroului Oval.

Pe de altă parte, unele rapoarte au sugerat că discuțiile dintre liderul american și ucrainean ar fi fost “într-o atmosferă tensionată,” surse afirmând că Trump l-ar fi presat pe Zelenski să cedeze zone mari din regiunile estice Donețk și Luhansk, cunoscute colectiv sub numele de Donbas, ca parte a unui acord cu Rusia.

Aceasta în condițiile în care Zelenski a afirmat mereu că Ucraina nu poate renunța la părțile din Donbas pe care încă le controlează, argumentând că Rusia ar putea folosi ulterior acele teritorii ca rampă de lansare pentru noi atacuri.

Ce nu merge

Potrivit BBC, diferențele cheie dintre propunerile americane și cele ruse privind pacea au devenit tot mai clare în această săptămână, părând să fi spulberat șansele unui summit dintre cei doi lideri. Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în Alaska, în august, însă întâlnirea lor nu a produs rezultate concrete.

Decizia Casei Albe de a suspenda planurile pentru o a doua întâlnire Trump-Putin poate fi văzută ca o încercare de a evita un scenariu similar, au afirmat unii comentatori.

“Probabil rușii au cerut prea mult, iar pentru americani a devenit evident că nu va exista nicio înțelegere pentru Trump la Budapesta,” a declarat un diplomat european de rang înalt.

BBC a scris că summitul, amânat și reluat de mai multe ori, reprezintă doar cel mai recent episod din eforturile lui Trump de a intermedia încheierea războiului din Ucraina – un subiect asupra căruia președintele american și-a concentrat din nou atenția după ce a reușit să obțină un acord de încetare a focului și eliberare de ostatici în Gaza.

După ce și-a adus un aport semnificativ la încheierea conflictului dintre Israel și Hamas, precum și la repatrierea celor 20 de ostatici israelieni deținuți de gruparea teroristă timp de doi ani, liderul de la Casa Albă s-a arătat decis să găsească o soluție războiului dintre Ucraina și Rusia, care durează de mai bine de trei ani și jumătate.

Într-un discurs susținut în fața legislativului israelian marțea trecută, Trump a spus că încheierea celui mai grav conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial este o prioritate de vârf.

“Mai întâi trebuie să rezolvăm problema cu Rusia,” a spus el, privind către Steve Witkoff, trimisul special al Statelor Unite, care a fost principalul său interlocutor cu președintele Putin. “Trebuie să o rezolvăm pe asta.”

Totuși, circumstanțele care au făcut posibil progresul din Gaza pentru Witkoff și echipa sa ar putea fi greu de reprodus în cazul războiului din Ucraina.

BBC l-a citat pe Witkoff, care a spus că cheia reușitei în Gaza a fost decizia Israelului de a ataca negociatorii Hamas din Qatar. Această mișcare, care a înfuriat aliații arabi ai Americii, i-a oferit lui Trump pârghia necesară pentru a-l presa pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să accepte un acord.

Trump a sprijinit puternic Israelul încă din primul său mandat, inclusiv prin decizia de a muta ambasada SUA la Ierusalim, de a schimba poziția americană privind legalitatea coloniilor israeliene din Cisiordania și, mai recent, de a susține campania militară a Israelului împotriva Iranului.

Acești factori au făcut ca președintele american să fie mai popular în rândul israelienilor decât Netanyahu, o poziție care i-a oferit o influență unică asupra liderului israelian.

La acestea se adaugă legăturile politice și economice ale lui Trump cu principalii actori arabi din regiune, toate acestea făcând ca președintele american să beneficieze de o forță diplomatică considerabilă pentru a forța o înțelegere.

În cazul războiului din Ucraina însă, Trump are mult mai puțină influență, cred comentatorii. În ultimele nouă luni, el a oscilat între încercări de a-l presa pe Putin și, alternativ, pe Zelenski – toate fără rezultate notabile.

Trump a amenințat că va impune noi sancțiuni asupra exporturilor energetice ale Rusiei și că va furniza Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune. Dar a recunoscut, de asemenea, că astfel de măsuri ar putea perturba economia globală și ar putea escalada conflictul. (Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat miercuri că guvernul Statelor Unite va impune o “creștere substanțială” a sancțiunilor împotriva Rusiei, pe măsură ce luptele din Ucraina continuă, fiind vizate Lukoil si Rosneft).

Între timp, președintele american l-a criticat public pe Zelenski, suspendând temporar schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina – doar pentru a reveni asupra deciziei în urma presiunilor aliaților europeni, care l-au avertizat că o prăbușire a Ucrainei ar destabiliza întreaga regiune.

Potrivit celor de la BBC, Trump adoră să-și promoveze capacitatea de a negocia personal acorduri, dar întâlnirile sale directe atât cu Putin, cât și cu Zelenski nu au părut să aducă războiul mai aproape de o rezolvare.

Putin ar putea chiar să folosească dorința lui Trump de a ajunge la un acord – și credința acestuia în negocierile față în față – ca mijloc de a-l influența. De altfel, comentatorii cred că Putin a acceptat întâlnirea din  Alaska exact când părea că Trump urma să aprobe un pachet de sancțiuni susținut de republicanii din Senat. Legislația a fost ulterior amânată.

Săptămâna trecută, când au apărut informații că administrația americană analizează serios trimiterea de rachete de croazieră Tomahawk și sisteme antiaeriene Patriot către Kiev, liderul rus l-a sunat pe Trump, care apoi a vorbit public despre posibilul summit de la Budapesta.

A doua zi, Trump l-a primit pe Zelenski la Casa Albă, dar discuțiile nu au avut fără rezultate concrete după o întâlnire descrisă ca fiind tensionată.

Întrebat vineri dacă îl îngrijorează faptul că Putin îl duce de nas, Trump a recunoscut că este o posibilitate, dar a spus că are încredere că poate gestiona situația. “Am fost păcălit toată viața de cei mai buni, și totuși am ieșit destul de bine,” a spus el. “Cred că mă pricep destul de bine la genul ăsta de lucruri,” a adăugat Trump. 

Dar liderul ucrainean a remarcat ulterior succesiunea evenimentelor. “De îndată ce perspectiva de a primi arme cu rază lungă s-a îndepărtat puțin pentru noi – pentru Ucraina -, Rusia a devenit aproape automat mai puțin interesată de diplomație,” a spus el.

Astfel, în doar câteva zile, Trump a trecut de la a lua în calcul trimiterea de rachete Ucrainei, la planificarea unui summit la Budapesta cu Putin, și apoi la a-l presa pe Zelenski să cedeze întreg Donbasul, inclusiv teritoriile pe care Rusia nu a reușit încă să le cucerească.

În cele din urmă, el s-a oprit la ideea unei încetări a focului de-a lungul actualei linii de front – o propunere pe care Rusia a refuzat să o accepte.

Eforturile sale de a obține pacea au fost însă remarcate de analiști, mai ales în condițiile în care republicanul a revenit la Casa Albă promovând agenda sa tradițională “America First,” care are în centrul doctrine externe ideea că interesele Statelor Unite trebuie puse pe primul loc, înaintea celor ale altor țări sau alianțe internaționale. Implicarea sa tot mai semnificativă în crizele externe ar putea, cred susținătorii săi, marca începutul unei perioade de “pace globală,” pe care președintele o vede ca parte esențială a moștenirii sale politice. 

Ce cred experții

Pentru a înțelege mai bine ultimele evoluții legate de războiul din Ucraina, G4Media.ro a cerut opinia mai multor experți ucraineni și occidentali, cărora le-a solicitat să răspundă la două întrebări:

1)                Credeți că abordarea actuală a lui Trump ar putea duce în mod realist la o rezolvare a conflictului și care sunt principalele provocări politice sau strategice care stau în cale?

2)                Trump pare acum să se fi îndepărtat de izolaționismul său anterior “America First,” adoptând un rol mai activ în crizele globale. Îl vedeți pe liderul de la Casa Albă transformându-se într-un veritabil promotor al păcii sau este mai degrabă o chestiune de poziționare politică?

 Iată declarațiile lor complete, cu mențiunea că acestea au fost făcute înainte de anunțul privind anularea întâlnirii dintre Trump și Putin de la Budapesta.

Peter Dickinson, Ukraine Editor, Atlantic Council: “Președintele Trump trebuie să sporească presiunea asupra lui Putin dacă vrea să obțină pacea între Rusia și Ucraina. Până acum, Trump nu a crescut semnificativ costurile invaziei lui Putin. Putin se simte clar confortabil cu actualul status quo și amână constant negocierile pentru a-și continua invazia. Dacă nu va simți o presiune mai mare, atât economică, cât și militară, nu va accepta nicio inițiativă de pace. Prin urmare, este esențial ca Trump să intensifice sancțiunile și, în același timp, să extindă sprijinul militar pentru Ucraina – chiar dacă acesta se materializează sub formă de vânzări de arme, nu de donații.”

Paul D’Anieri, Profesor de științe politice, University of California, Riverside: “Abordarea lui Trump se bazează pe ideea că niciuna dintre părți nu are de câștigat din război și că acesta ar trebui, prin urmare, oprit. Totuși, există puține dovezi că Putin împărtășește această viziune. Putin pare încă să creadă că Rusia poate câștiga războiul și că acesta poate continua o perioadă îndelungată. Prin urmare, cea mai bună modalitate de a-l determina pe Putin să accepte încheierea războiului este oferirea unui sprijin mai consistent pentru Ucraina. Astfel, Putin pare deja să-și fi atins principalul obiectiv în această ultimă rundă de diplomație, convingându-l pe Trump să nu livreze (Ucrainei) rachete de croazieră Tomahawk.

Nu cred că abordarea actuală a lui Trump va duce la o soluție, deoarece Putin nu va fi de acord să încheie războiul până când nu va mai exista nicio speranță de a obține câștiguri suplimentare pe teren. Merită menționat că încetarea focului dintre Israel și Hamas nu a avut loc decât după ce Gaza a fost complet devastată, iar Israelul se confrunta cu perspectiva unei ocupații costisitoare.

Cred că Trump își dorește cu adevărat să fie un promotor al păcii, pentru că se consideră un mare negociator, dar are un punct slab enorm în ceea ce-l privește pe Vladimir Putin. Până când nu va recunoaște că Putin nu se va opri decât atunci când va fi forțat să o facă, pacea în Ucraina va rămâne iluzorie.”

Stephen L. Quackenbush, Profesor și director al Programului de Studii de Apărare și Strategie de la Truman School of Government and Public Affairs, University of Missouri: “Nu cred că abordarea lui Trump este probabil să ducă la pace între Rusia și Ucraina. Căile către încheierea războiului din Ucraina se concentrează asupra Rusiei și Ucrainei, nu asupra președintelui Trump sau altor terți.

Rusia trebuie fie să-și reducă semnificativ cererile, fie să obțină un fel de progres decisiv – lucru pe care nu a reușit să-l atingă în trei ani și jumătate de război. Prima variantă ar presupune probabil înlăturarea lui Putin de la conducere, iar a doua ar necesita încetarea sprijinului extern pentru Ucraina din partea SUA și a Europei. Niciuna dintre aceste posibilități nu pare probabilă în viitorul apropiat.

În ceea ce privește acțiunile lui Trump în sens mai larg, le văd drept o formă de poziționare politică, nu ca pe o transformare într-un veritabil promotor al păcii. Cea mai rezonabilă revendicare a sa în acest sens este obținerea unui armistițiu între Israel și Hamas, însă nu este clar dacă acesta va dura. Cu siguranță mai este mult de făcut pentru a asigura o pace de durată, dar Trump nu pare interesat de munca necesară pentru a clarifica și a pune în aplicare aceste detalii.”

Oleksii Vasylovych Haran, politolog ucrainean, profesor universitar la Universitatea Națională “Academia Kyiv-Mohyla” și director științific al Fundației Inițiative Democratice Ilko Kucheriv, expert în relații internaționale: “În ceea ce privește abordarea actuală a lui Trump, se pare că, într-o anumită măsură, el ia în considerare unele dintre argumentele Ucrainei. Dacă vorbim despre retorică, pare că este oarecum mai pro-Ucraina în comparație cu ceea ce spunea anterior. Însă întrebarea este ce va face cu adevărat.

Noi, în Ucraina, ne întrebăm: sunt doar vorbe, dar faptele unde sunt? El a promis de atâtea ori că va opri războiul. A promis că va crește sancțiunile împotriva Rusiei. Nu a făcut asta, cu excepția sancțiunilor petroliere impuse Indiei și a presiunilor asupra Uniunii Europene.

Dar chiar și așa, dacă India a redus cumpărarea de petrol din Rusia, China ar putea compensa.
Așadar, noi, în Ucraina, suntem frustrați de faptul că nu există o creștere serioasă a sancțiunilor și a sprijinului militar pentru Ucraina.

Și nu știm ce se va întâmpla la Budapesta, pentru că, după cum știți, Putin l-a depășit pe Trump în Alaska, și există posibilitatea să o facă din nou la Budapesta. Este foarte greu de prezis.

Se pare că Trump va folosi toate argumentele posibile pentru a evita să sporească sancțiunile împotriva Rusiei sau să mărească livrările de arme către Ucraina. Dar vom vedea.

Încă își dorește să mențină relații bune cu Putin – însă vom vedea. Pentru că Rusia nu vrea să se oprească, iar singurul lucru care o poate opri este forța – forța Ucrainei și forța comunității internaționale. Aceasta este singura posibilitate.

În ceea ce privește a doua întrebare, aș spune, așa cum am menționat deja, că cel mai important lucru nu este neapărat motivul schimbării de direcție, ci dacă există cu adevărat o schimbare. Pentru că, așa cum am spus, nu este vorba despre vorbe, ci despre fapte. Contează nu ce spune, ci ce va face.

Deci, credeți cu adevărat că ar putea deveni un promotor al păcii?
Ei bine, aș spune că da – Trump își dorește și el să primească Premiul Nobel pentru Pace. Dar, din nou, nu trebuie să supraestimăm ceea ce a făcut până acum, pentru că, din punctul meu de vedere, nu a fost ceva atât de dificil de rezolvat.

De exemplu, între Cambodgia și Thailanda, chiar și între India și Pakistan, ambele țări nu au dorit o escaladare. Armenia și Azerbaidjan – ne îndreptăm către pace acolo. Trump doar a făcut câțiva pași finali pentru a încheia procesul.

Dar, vedeți, în ceea ce privește Fâșia Gaza, de exemplu, nu știm ce se va întâmpla. Acum are loc un schimb de prizonieri și ostatici – ceea ce este bine. Israelul a început să se retragă, dar cine va controla Gaza?
Se vorbește despre un guvern tehnocratic, dar ce se va întâmpla cu Hamas? Se va dezarma cu adevărat? Va juca în continuare un rol în Gaza? Hamas ar putea, de fapt, să influențeze acest guvern tehnocratic, folosindu-l ca fațadă, dar controlând totul din umbră.
Așadar, nu știm ce se va întâmpla. Iar același lucru este valabil și pentru Ucraina. Știm că drumul chiar și către o “înghețare” a conflictului este foarte dificil și că necesită o presiune constantă asupra lui Putin.

Este totul o chestiune de poziționare politică?
Da, aș spune că da – atât pe scena internațională, cât și în plan intern. Dar, repet din nou și din nou: vorbele nu sunt suficiente. Vom vedea ce se va întâmpla după Budapesta.”

Denys Davydov, fost pilot militar ucrainean și cunoscut comentator și creator de conținut pe YouTube, unde oferă actualizări zilnice despre războiul dintre Rusia și Ucraina: “Trump este un idiot. Sfârșitul mesajului…”

Surse: BBC, AP, Axios, PBS, YouTube, Truth Social