G4Media.ro

De ce în ţările „bogate” şi „fericite” există mai multe cazuri de…

De ce în ţările „bogate” şi „fericite” există mai multe cazuri de sinucidere decât în Italia şi Grecia?

Conform raportului ‘World Happiness Report 2018’ întocmit de ONU, cele mai fericite ţări din lume sunt Finlanda, Norgevia şi Danemarca, urmate de Islanda, Elveţia şi Olanda. Italia se află pe locul 46, după Thailanda şi înainte de Ecuador, în timp ce Grecia e pe locul 79, scrie IlSole24ore, citată de Rador. Există apoi un alt clasament, mult mai îngrijorător, unde fericiţi sunt cei care nu se află pe primele locuri: cel al sinuciderilor. Şi unde nu lipsesc suprizele. Potrivit OMS, în acest clasament Finlanda se află pe locul 32, după un grup de ţări africane şi după Belgia, Islanda pe locul 40, Suedia pe 51, Elveţia pe locul 61, Ţările de Jos pe locul 81, iar Danemarca pe locul 89. Italia ocupă poziţia 142. Grecia? În ciuda crizei, este pe locul 157 dintr-un total de 183 de ţări.

Iată, aşadar, o altă faţetă a clasamentului fericirii, una mai deranjantă şi mai ascunsa: de ce în ţări bogate şi solide din punct de vedere economic, majoritatea „premiate” cu ci trei A deja atât de rari ai agenţiilor de rating, unde bunăstarea este generoasă şi şomajul, o reminiscenţă, de ce în aceste insule fericite numărul persoanelor care decid să-şi ia viaţa este mult mai mare decât în alte ţări aflate totuşi în dificultate, cum ar fi Italia şi Grecia?

După cum nu e deloc uşor să găsim „metrul” potrivit pentru a măsura fericirea, nu e deloc simplu să înţelegem de ce cetăţenii unor ţări incredibil de dezvoltate şi democrate ajung să recurgă mai des la gesturi extreme.

În ceea ce priveşte situaţia din Scandinavia, un studiu realizat de Consiliul de Miniştri nordic şi de Insitutul de Cercetare a Fericirii din Copenhaga, intitulat ”In the Shadow of Happiness’, şi efectuat în perioada 2012 şi 2016, a încercat să facă un tablou al situaţiei. Rezultatele creionează o imagine extrem de întunecată a fericirii nordice.

Potrivit studiului, 12,3% din populaţia ţărilor nordice trăieşte în condiţii de nefericire şi de suferinţă psihologică, procent care urcă la 13,5% în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 23 de ani şi îl depăşeşte pe cel de 19,5% în rândul tinerelor sudeze (faţă de cel de 13,8% al băieţilor). Doar vârstnicii sunt ceva mai fericiţi decât tinerii; 16% dintre cetăţenii scandinavi cu vârste de peste 80 de ani suferă din cauza unor probleme fizice sau de singurătate.

Raportul arată că, în ţările nordice, cei mai nemulţumiţi de propriile vieţi sunt tinerii şi vârstnicii. De unde provine această nemulţumire? Cei cinci factori care influnţează nivelul de nefericire sunt, conform studiului, în ordine: problemele de sănătate, disconfortul psihologic, diferenţele de venit, şomajul şi izolarea socială.

Nefericirea tinerilor nu este un fenomen în exclusivitate nordic. Aşa cum subliniază Michael Birkjaer, unul dintre autorii studiului, în toată lumea occidentală această grupă de vârstă se confruntă cu stress, singurătate şi probleme psihice. Finlanda este a treia ţară din lume ca răspândire a armelor de foc (după Statele Unite şi Yemen), iar Danemarca este pe locul 2 la nivel mondial în ceea ce priveşte consumul de medicamente antidepresive.

Revenind la studiu, s-ar putea ca acesta să fie motivul pentru care 18,3% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani din Danemarca prezintă probleme psihologice, un procent care ajunge la 23,8% în cazul fetelor.

De asemenea, în Norvegia, în perioada cuprinsă între 2012 şi 2016, problemele psihice ale tinerilor au crescut cu 40%. ”În această grupă de vârstă, problemele psihologice se manifestă sub formă de stress, anxietate, depresie, tendinţe de automutilare, consum de antidepresive şi, în cazuri extreme, sinucidere” – se specifică în raport.

Aceasta este o problemă extrem de gravă mai ales în Finlanda, cea mai fericită ţară conform ‘World Happiness Report 2018’, unde sinuciderea reprezintă un sfert din cauzele deceslor tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani”.

Originea stării generale de rău a tineretului scandinav nu este ușor de descoperit și nici de demonstrat științific. ”Dar avem indicii privind cauzele problemei: de exemplu, în Danemarca, există o mare cultură a perfecţionismului”, astăzi extrem de controversată, continuă Birkjaer, iar băieții și fetele tind să exceleze la școală. Dar şi reţelele sociale au rolul lor, pentru că tinerii de azi – nu numai cei din țările scandinave – consideră în multe cazuri utilizarea Facebook-ului sau a Instagramului ca pe nişte momente de socializare reală, şi nu virtuală.

Studiul mai explică şi că, în general, persoanele foarte religioase tind să fie mai fericite decât ateii sau agnosticii, iar ţările scandinave (în special Suedia) prezintă niveluri de secularizare cu mult peste medie.

Studiul realizat de Institutul de Cercetare a Fericirii de la Copenhaga subliniază faptul că problema există și ar trebui să fie abordată, deoarece nefericirea – în afara faptului că are un preţ imens pentru societate – subminează modelul nordic, bazat pe încredere.

Sursa: Ilsole24ore/ Rador/ Traducerea: Cătălina Păunel/ Sursa Foto: Pexels.com

 

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Dar citi in tarile sarace mor de sarace si coruptie?

    • Dar cati tineri romani mor in accidente rutiere stupide, pentru ca s-au plictisit de viata si s-au suit la volan cu sticla in mana sa faca un „live” pe Fb?…

  2. Nebunii si prostii nu se sinucid niciodata, daca faceti aluzie la procurorul DNA. Mafia institutionala romaneasca beneficiaza de logistica securitatii comuniste in proceduri de linsaj psihologic asupra procurorilor si victimelor cand apar dosare, cum este situatia doamnei Kovesi. Lui Erwin Rommel i-a fost impus suicidul prin santaj sa-i crute copiii si sotia. DNA era singurul parchet care incurca mafia si coruptia organizata statala din parlament, politie, administratii locale, justitie si securitate. Acesti asasini sunt mult mai subtili, radu cel frumos de la Europa Libera sau indulcitorii din cafeaua lui Litvinenko sunt arme sigure de tortura si convingere.

  3. Intr-un cuvânt: clima. Nopţile mai lungi şi clima mai rece afectează locuitorii. Im grecia, spania, italia nu se trăieşte un pic mai rău în schimb e mult soare.

  4. Rata sinuciderilor e mai mare in tarile nordice din cauza vremii. Just like that! Pur si simplu cand e cald si Soare, oamenii nu au ganduri negre ca atunci cand afara e frig, bate vantul si e noapte la ora 16.

  5. Consider că ținerii ar trebui educați pentru a munci, pentru a fi în stare să se întrețină după majorat, să nu mai depindă de părinți.
    Cred că „fericirea” îți umple sufletul când îți împlinești un vis, când cei din jurul tău zâmbesc, sunt liniștiți, când ajuți pe cineva fără să aștepți ceva înapoi, când iei atitudine în fața răului, ticăloșiei, nesimțirii, fără să te temi! Cred că ești fericit când EȘTI LIBER să gândești, să vorbești, să mergi oriunde!!
    Sinuciderea este un act de curaj extrem, când e premeditată. Dar, nu e o soluție de „eliberare” a sinelui, rămân foarte multe întrebări fără răspuns, rămâne în urmă vina celor din jur că nu au „văzut” ce se întâmplă, rămâne amintirea despre care nu mai vorbește nimeni fiind tabu…
    În țările „bogate”, fericirea e considerată a fi ceva decadent, nu e înțelept să vorbești despre ea, fiind o stare trecătoare, înșelătoare. Neavând experiențe dureroase la care să reacționeze normal omenește ( să plângă, să jelească, să le fie dor nespus, să le fie milă), ei nu înțeleg sensul fericirii. Sau dacă cred că îl înțeleg, le este jenă să vorbească deschis despre el. Păcat, asta duce la însingurare, înstrăinare, izolare, iar teama de a nu face față vieții, de a nu se descurca, duce la gesturi extreme. Fie dependența de antidepresive, fie …sinuciderea.

  6. Foarte simplu , deoarece sunt multi „dililai ” , oamenii de foarte multe ori se satura de bine , si atunci o iau razna .

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.