G4Media.ro

De ce fug tinerii de o carieră în învățământ: salarii mici, metode…

sursa foto: Facebook/ Georgiana Țăranu

De ce fug tinerii de o carieră în învățământ: salarii mici, metode învechite/ ”Luptând cu facturi şi credite scăpate de sub control, pot renunţa la ideea de a mai urma studii superioare” – interviu Deutsche Welle cu o tânără asistent universitar

Luptând cu facturi şi credite scăpate de sub control, tinerii ar putea renunţa la ideea de a mai urma studii superioare, spune Georgiana Țăranu, asistent universitar la Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea ”Ovidius” Constanța, într-un interviu acordat pentru Deutsche Welle.

Cum vă descurcați cu banii, sunt suficienți, mai ales acum când inflația e în creștere?

Ca asistent universitar, salariul de debut nu este unul atractiv. Fără susţinerea timpurie şi de durată din partea familiei, nu aş fi reuşit în mod cert să ajung aici. După cum nu mi-aş fi permis nici stagiul de cercetare de două luni în arhivele de la Roma şi Vatican dacă nu aş fi beneficiat de o bursă doctorală finanţată printr-un proiect european. Din acest punct de vedere, trebuie spus că banii europeni au fost o gură de oxigen pentru foarte mulţi tineri români aflaţi la studii sau la început de carieră. Însă subiectul salarizării din domeniu rămâne, într-adevăr, unul delicat: universităţile au nevoie să dezvolte cât mai multe proiecte şi granturi de cercetare care să stimuleze atât intelectual, dar şi financiar performanţa. Este păcat că, în prezent, atât de multe cadre didactice caută să îşi suplimenteze veniturile din alte activităţi care le îndepărtează, uneori, de la rostul lor didactic şi de cercetare.

Care sunt problemele cele mai complicate cărora e nevoit să le facă față un profesor tânăr în zilele noastre?

Chiar dacă acum se încurajează cercetarea în universităţi, chiar prin stimulente financiare, nu ajută deloc cadrul mai larg. Calendarul anului universitar, cu activităţi didactice timp de 10 luni pe an, nu îţi lasă timpul necesar pentru cercetarea aceea care să fie relevantă la nivel internaţional. Nu prea ajungi să concurezi, în aceleaşi reviste cu factor de impact şi la aceleaşi edituri, cu absolvenţii marilor universităţi din lume dacă tu citeşti şi scrii mai mult noaptea, în weekend sau în luna august. Adică în acel timp care ar trebui să mai fie şi pentru odihnă, familie etc. La acestea se mai adaugă o ciudăţenie: ca asistent universitar, de exemplu, ajungi să ţii seminarii pentru aproximativ 12 discipline diferite într-un an. Or, este lesne de înţeles că nu ai cum să te pricepi la toate. Și că nu poţi să te dedici, de fapt, unei cercetări mai specifice exact când eşti tânăr şi ai mai multă energie și entuziasm.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

13 comentarii

  1. Fake news.
    Care sunt” metodele invechite” de care se vorbește în titlu dar nu în articol?
    Ce treaba au facturile și creditele scăpate de sub control cu cariera în învățământ? Beție de cuvinte din partea unei „intelectuale” care cică e profesor la științe politice. Atunci sa nu ne miram ce clasa politica avem.
    Interviul merita citit în întregime accesând linkul. Din păcate pentru doamna profesor raspunsurile pe care le furnizează la niște întrebări destul de stereotipe sunt jalnice. Tinerii nu mai aleg cariera didactica pentru ca profesorul nu mai este un model social.

    • Sunt modele sociale, poti sa il ei exemplu pe Iohannis a facut 6 case din meditatii, poti sa iei exemplu pe Veorica, aia care nu stie raza cercului si ti-am dat asa rapid 2 exemple de urmat!

    • „Ce treaba au facturile și creditele scăpate de sub control cu cariera în învățământ? ”

      Pai cred ca au, daca salariile sunt prea mici. Ori poate asteptati 200.000 de apostoli, gata sa lumineze tanara generatie, in timp ce fac foamea? Nu o sa ii gasiti. Deja in licee bucurestene (si vorbesc de licee chiar bune, nu colegii tehnice) incep sa apara probleme in acoperirea posturilor, in special pe stiintele exacte (matematica, informatica, fizica). Tinerii care ar avea cap pentru asa ceva incep sa caute altceva (IT, banci, finante, inginerie, etc). Iar salariul unui debutant in invatamant, om cu studii superioare, e undeva pe la 2300 de lei, net; e pe undeva un calculator pe internet. Cam cat castiga un angajat Kaufland de la casa, cu tot cu bonuri de masa.

      P.S. Ca sa fie clar. Nu, nu sunt angajat in invatamant si nici macar nu vreo ruda/prieten angajat in sistemul de educatie. Vad doar ce se intampla in scolile copiilor mei din Bucuresti.

  2. Cum bă „salarii mici”? Aveți 4 luni de concediu pe an! Cum adică „10 luni de activități didactice”? Noi nu am făcut facultatea? Crezi că nu știm cum e împărțit anul universitar?

    • La universitar activitatea incepe un pic inainte de 1 sept cu sesiunea de toamna. Apoi sunt diplome, dizertatii, admiteri, orar. Noul an incepe pe la 1 oct. Sunt 2 sapt de vacanta de Craciun, 1 intre semestre. Sesiunea de vara se termina pe 20 iunie, apoi vin diplome. Ultimul lucru e admiterea pe la 20-25 iulie. In total sunt 42 de zile de concediu din care o saptamana se ponteaza prin mijlocul anului.
      Dupa cum zicea si d-na, sunt gramezi de posturi vacante, deci cine crede ca e super viata cu super concediu, 6 case garantate… , e invitat sa vina in invatamant. Eventual cu prieteni si rudele ca si pentru astea e loc.

    • Se pare că nu știi. Ai făcut facultatea de gun.oieri.

  3. Dar nimeni nu te obligă dragă! Mergi în magistratură! Salarii bune … Pensii speciale! E nevoie de militari la SMURD! La fel…. Pensii speciale! E nevoie în agricultură!!!! Trăim într-o societate liberă! Ai oportunități! Folosește-le!

  4. Mult prea multe dintre ideile emise de aceasta duduie nu se potrivesc învatamântului tehnic. Acolo nu poti face continutul care-ti fâlfâie prin tartacuta, trebuie sa pui caramizi în zidirea cunoasterii ingineresti care sa produca rezultate în economia reala.
    Subscriu celui care a zis ca activitatea didactica NU este zece luni pe an. Dupa 30 de ani în învatamântul superior stiu despre ce vorbesc.

  5. @ Un urs,
    Se pare că ești femeie de servici, știi ce vorbești.

  6. Un articol, ca majoritatea, cu informații vechi, generale și pentru o anumită categorie. Un articol, sa fie de interes, trebuie sa fie bine documentat și să conțină informații clare și complete. Un profesor universitar câștigă între 3000 și 5000 de euro, poate chiar mai mult, dacă deține și alte funcții. Așa că nu-i mai băgați pe toți în aceiași oala, asta înseamnă că-i acoperiți pe unii. Ați văzut până acum prof.univ. in piata, luptând pentru condiții mai bune de trai?

    • Ce spun majoritatea parintilor de elevi, la discutiile dintre ei , si nu in inerviuri .Cea mai mare disolutie a probitatii morale si a eticii si profesionale este in randul majoritatii dascalilor .
      – Disolutia probitatii morale ? – DA !
      Meditatii date in particular , la negru, adica evaziune fiscala, fara impozite la stat .
      Asta invata copii, adolescentii, viitorii studenti, viitori formatori de opinie, viitori lideri de partide, viitori conducatori de tara. Adica bani din munca la negru .
      Evaziune fiscala !
      Iar titularizarile, posturile de inspectori invatamant : Sinecuri politice !
      – Disolutia probitatii profesionale ?-DA .
      Se reflecta in cresterea anafalbetismului , in gradul de cultura alabsolventilor de la orice nivel .
      Dar noi avem o zicala unica in lume :
      Capul ce se pleaca, sabia nu l taie .
      Iar scriitorul V Voiculescu, scria i romanul Zahei Orbul, ca ,,Romania este tara bacsisului si a ciubucului „

  7. HahahAaa, tare de tot comentariul!!!!