De ce e nevoie de falsul spectacol al învățământului gratuit în România? – Mircea Bertea

Într-o ipocrizie maximă. Totul TREBUIE schimbat in societate actuală… avem o mentalitate care nu ajuta cu generațiile viitoare. Începând din familie, școală etc

Iar nu publicati comentariile G4?

interesant. domnul profesor cunoaşte situația reală de pe teren. terenul şcolii din România. ne confirmă cele auzite de la rude. copiii lor „s-au chinuit” să urmeze lecțiile online la materiile principale. nu au completat cu nimic din exterior, copiii fiind la clasele vârstelor „mici”.
cei mai afectați sunt, în mod evident, copiii părinților cu resurse limitate. copiii elitelor, bine încadrați, au mai multe posibilități. exact ca în occident. pot urma o şcoală bună sau de fițe, învăța anumite scheme de succes sau pot fi, liberi de a innova, de a găsi metode moderne de învățare, vezi youtube în mod autodidact, pentru că nu au în general probleme colaterale mayeriale, de confort, de timp alocat studiului. mulți din copiii săraci, mai ales de la țară, au ajutat părintii în gospodărie, au fost solicitați mult mai mult fizic şi psihic.

astfel, din păcate, prăpastia educațională intre cele două categorii de copii s-a mărit in 2020 . iar statul şi funcționarii din educației sunt complet anesteziați şi anul acesta. consecințele pe termen lung? o Românie mult mai puțin educată decât o „clamează” decidenții politici.

Sunt profesoară și mă simt jignită când un alt profesor se pretează la un fals argumentativ frecvent întâlnit în discursurile politice: ridicarea cazului particular la rang de caz general. Nu știu ,domnule profesor, ce au făcut ceilalți, dar poate procedați și invers și generalizați cazul meu și al colegilor mei dintr-un liceu bucureștean (Octav Onicescu), căci noi ne-am ținut orele și ne-am dat silința. În ce privește interesul elevilor de a face școală, acesta pare să se piardă pe zi ce trece cu sau fără pandemie. Este mai plăcut să stai pe rețelele de socializare și să joci jocuri pe calculator sau telefon decât să pui mâna pe creion și să faci teme. Mi-aș dori ca cei care aruncă cu noroi în noi să trăiască indolența și dezinteresul elevilor pe pielea lor. Noi nu avem timp să le facem și educația de acasă. Este de ajuns că nu rareori am sentimentul că sunt doña Quijote care oricât ar repeta un lucru trebuie să se bată cu vorbitul în timpul orelor, neefectuarea temelor și copiatul la teste. Găsiți întâi soluții pentru această realitate și nu vă grăbiți să ne arătați doar pe noi cu degetul. Suntem mulți și acolo unde au existat mijloace ceea ce susțineți Dvs. a fost excepția și nu regula. Iar în ce privește învățământul de stat, acesta a fost câștigat de înaintași cu destul efort ca să se pună la îndoială necesitatea lui. Ar fi o crasă involuție și o rușine națională să se ajungă la desființarea lui. .