Curtea Internațională de Justiție afirmă că țările se pot da în judecată reciproc în legătură cu schimbările climatice

O decizie istorică a unei instanțe de vârf a ONU a deschis calea pentru ca țările să se poată da în judecată reciproc pentru schimbările climatice, inclusiv pentru emisiile istorice de gaze cu efect de seră, transmite BBC.

Însă judecătorul Curții Internaționale de Justiție de la Haga, Olanda, a declarat miercuri că ar putea fi dificil să se stabilească cine a cauzat fiecare parte a schimbărilor climatice.

Decizia nu este obligatorie, dar experții juridici spun că ar putea avea consecințe de amploare.

Aceasta va fi considerată o victorie pentru țările foarte vulnerabile la schimbările climatice, care au apelat la instanță după ce s-au simțit frustrate de lipsa progreselor la nivel global în abordarea acestei probleme.

Cazul fără precedent de la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a fost ideea unui grup de tineri studenți la drept din insulele Pacificului de joasă altitudine, aflate în prima linie a schimbărilor climatice, care au venit cu această idee în 2019.

„În seara asta voi dormi mai liniștită. CIJ a recunoscut ceea ce am trăit – suferința noastră, rezistența noastră și dreptul nostru la viitor”, a declarat Flora Vano, din insula Vanuatu din Pacific, care este considerată cea mai vulnerabilă țară la condiții meteorologice extreme la nivel global. „Aceasta este o victorie nu doar pentru noi, ci pentru fiecare comunitate aflată în prima linie care luptă pentru a fi auzită.”

CIJ este considerată cea mai înaltă instanță din lume și are jurisdicție globală. Avocații au declarat pentru BBC News că opinia ar putea fi folosită chiar de săptămâna viitoare. Activiștii și avocații specializați în climă speră că decizia istorică va deschide acum calea pentru compensații din partea țărilor care au ars istoric cei mai mulți combustibili fosili și sunt, prin urmare, cele mai responsabile pentru încălzirea globală.

Multe țări mai sărace au susținut cazul din frustrare, susținând că națiunile dezvoltate nu reușesc să-și respecte promisiunile existente de a aborda problema în creștere. Însă țările dezvoltate, inclusiv Marea Britanie, au susținut că acordurile climatice existente, inclusiv acordul de referință de la Paris al ONU din 2015, sunt suficiente și nu ar trebui impuse obligații legale suplimentare. Miercuri, instanța a respins acest argument.