Curtea Constituțională acordă drept de despăgubire inculpaților arestați inițial, dar achitați ulterior ca urmare a altor decizii CCR de dezincriminare sau anulare de probe / Experți: ”Magistraţii vor fi extrem de reticenţi în a dispune arestarea, deşi aceasta s-ar impune”

Decizia CCR 136/2021 acordă drept de despăgubire din partea statului inculpaților arestați pe parcursul anchetei sau procesului penal, dar achitați sau care au primit decizie de clasare inclusiv ca urmare a altor decizii CCR, ulterioare momentului arestării și trimiterii în judecată, decizii prin care anumite infracțiuni au fost dezincriminate, iar anumite probe au fost clasate – au explicat pentru G4media.ro judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj și procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan.

Până acum, inculpații arestați inițial, dar achitați ulterior, trebuiau să deschidă un nou proces prin care să se stabilească dacă decizia de arestare a fost nelegală.

Or, decizia CCR 136/2021 înlătură acest obstacol și spune că un inculpat arestat inițial, dar achitat ulterior, poate cere despăgubiri de la stat doar în baza deciziei de achitare.

Curtea Constituțională a arătat și că inclusiv inculpații condamnați definitiv, dar a căror arestare preventivă este ulterior considerată nelegală (ca urmare a unor dezincriminări sau anulări de probe), pot solicita despăgubiri.

Decizia CCR a fost luată cu majoritate de 7 la 2. Fostul șef DNA Daniel Morar, actual judecător CCR, a votat cot la cot cu Valer Dorneanu (fost parlamentar PSD) și magistrații numiți la CCR pe vremea lui Dragnea, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan zis Geani.

Doar judecătoarele numite la CCR de președintele Klaus Iohannis, Livia Doina Stanciu și Simina Tănăsescu, au făcut opinie separată și au arătat că extinderea cazurilor de răspundere civilă a statului, prin crearea unui nou caz de eroare judiciară, ”este și trebuie să rămână în competența exclusivă a legiuitorului”, adică a Parlamentului.

Exemple de inculpați celebri arestați intițial, dar achitați ulterior. Fostul șef liberal al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Radu Rușanu, a fost anchetat de DNA pentru corupție și arestat pentru câteva luni, însă în final a fost achitat.

Exemplele pot continua cu omul de afaceri Mihai Rotaru, considerat samsar de drepturi litigioase, arestat într-un dosar ANRP, dar achitat ulterior.

Un alt exemplu este cel al foștilor procurori și polițiști arestați într-un dosar al lui Sebastian Ghiță, dar achitați ulterior definitiv, după ce Secția Specială nu a mai declarat apel.

Ce spun experții. Judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj și procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan au arătat G4media.ro că CCR acordă drept de despăgubire din partea statului acelor inculpați care au fost arestați inițial, dar achitați ulterior inclusiv ca urmare a altor decizii CCR, ulterioare momentului arestării, prin care anumite infracțiuni au fost dezincriminate, iar anumite probe au fost clasate.

”Să presupunem că o persoană e suspectată că e implicată în săvârşirea infracţiunii X şi vrea să distrugă probe – atunci ea va fi arestată în mod legal.

Dar dacă, ulterior, Parlamentul decide abrogarea infracţiunii X sau dacă acest lucru se produce ca urmare a unei decizii CCR, cauza trebuie închisă şi, peste noapte, arestarea sa devine nelegală. Ca urmare – ne spune decizia pe care o comentăm – respectiva persoană este îndreptăţită să solicite despăgubiri pentru arestarea sa, luată legal, dar devenită nelegală”, a explicat G4media.ro judecătorul Cristi Danileț.

”Un aspect care poate să scape la o primă lectură este prezumția pe care se pare că o instituie CCR ca, în momentul dispunerii clasării sau achitării, automat o măsura preventivă dispusă legal devine nelegală și “injustă”, ceea ce este profund fals ca argument juridic.

Pot sa dau un exemplu generat tot de deciziile CCR, chiar prin combinarea mai multor decizii, un inculpat arestat trimis în judecată înainte de 2016 pentru abuz în serviciu pentru ca a încălcat dispozițiile unei hotărâri de guvern, în dosar existând probe esențiale reieșite din interceptări puse în aplicare cu SRI.

După decizia CCR pe abuzul în serviciu și cea privind interceptările, situația va arăta profund diferit față de momentul arestării, vor fi excluse probe, se va constata ca nu este încalcată legislația primară și se va dispune achitarea.

Asta nu înseamnă că la momentul arestării a existat vreo nelegalitate și nici ca acțiunea ce i se imputa nu a existat, dar conform deciziei pe care o discutăm, persoana ar avea dreptul la despăgubiri”, a explicat pentru G4media.ro și procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan.

Concecințele deciziei CCR

Cei doi magistrați au explicat G4media.ro că decizia CCR ar putea timora magistrații care au de luat decizii de arestare sau pe fondul cauzelor întrucât aceștia s-ar putea teme ca vor fi nevoiți să plătească despăgubiri.

”Întrevăd două consecințe ale deciziei CCR: vor fi situaţii în care magistraţii vor fi extrem de reticenţi în a dispune arestarea, deşi aceasta s-ar impune.

Şi vor fi situaţii în care Ministerul Finanţelor, după ce va fi plătit despăgubirile, se va îndrepta împotriva magistraţilor pentru recuperarea lor – deşi sub nicio formă nu se va putea reţine reaua credinţă a lor, însă până se va stabili acest lucru va fi un blam aruncat asupra lor”, a explicat Danileț.

”În ceea ce privește efectele deciziei, unele sunt clare, ea va fi respectată de toți magistrații, va genera probabil un val de acțiuni încercându-se aplicarea retroactivă, va naște discuții despre rolul CCR ca legiuitor pozitiv și forța juridică a argumentelor Curții.

Celelalte efecte sunt incerte, aș vrea să cred ca nu va schimba practica instanțelor și parchetelor în luarea măsurilor preventive și că ele vor fi dispuse de fiecare dată când acest lucru se impune.

Cum la fel de mult aș vrea să cred că soluția adoptată pe fondul cauzelor nu va ține cont de posibilitatea unei acțiuni în despăgubire pe care inculpatul arestat o poate face. Însă răspunsul cu privire la aceste aspecte îl vom afla în timp”, a explicat și Alexandra Lăncrănjan.

Cum e în alte țări. Rolul de legislator pozitiv arogat de CCR

Cei doi magistrați au explicat și faptul că CCR și-a arogat rolul de legislator pozitiv în detrimentul Parlamentului, adică nu doar corectează legi în dezacord cu Constituția, ci pur și simplu legiferează, după cum vrea.

”Evident, soluţia CCR trebuie respectată. Cred însă că nu în toate cazurile în care CCR găseşte o dispoziţie legislativă cu care nu este de acord trebuie să dispună acest lucru.

Până la urmă, CCR nu poate înlocui voinţa Parlamentului. E adevărat, constat un anumit curent la anumite curţi constituţionale: dacă la origini erau un legislator negativ (sancţionau Parlamentului pentru legile contrare Constituţiei), acum se transformă într-un legislator pozitiv (trec peste voinţa Parlamentului, stabilind ele însele cum anume trebuie reglementate anumite situaţii).

Nu ştiu dacă este o situaţie de evoluţie a realităţii constiţionale sau o îndepărtare de scopul originar al unei curţi constituţionale, însă cred că o dezbatere serioasă, profesionistă, asupra rolului şi puterilor unei curţi constituţionale este absolut necesară”, a explicat pentru G4media.ro judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj.

”Lecturând decizia CCR, pronunțată aparent în rolul nou de legiuitor pozitiv pe care și l-a arogat, nu pot să nu constat lacunele în expunerea dreptului comparat.

Sunt invocate ca argument în susținerea deciziei răspunsurile altor curți constituționale care ar fi precizat că există în legislatia lor dreptul la despăgubire în caz de achitare sau clasare.

Ce nu a scris CCR este situația în care se poate acorda o astfel de despăgubire și aș vrea să dau cateva exemple lămuritoare:

În Austria dacă este dispusă netrimiterea în judecată sau achitarea, dar probele, deși nu sunt suficiente pentru condamnare, susțin suspiciunea avută în vedere la arestare niciun fel de despăgubire nu e acordată.

În Spania se acordă despăgubiri doar în cazul în care fapta nu există sau persoana arestată nu a comis-o, nu și pentru cazurile în care prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată, nu au existat probe suficiente pentru condamnare.

În Germania și Olanda, jurisprudența arată că existența unei suspiciuni cu privire la vinovăție, deși nu e aptă să ducă la condamnare, va avea ca efect respingerea unei cereri de despăgubiri pentru perioada în care persoana a fost arestată.

În ceea ce privește decizia CCR, aceasta crează drept pozitiv, standardul CEDO nu impune statelor sa acorde despăgubiri pentru privarea legală de libertate, Constituția indică cu claritate că dreptul la libertate poate fi restrâns în anumite condiții, îmi este neclar cum a fost construită argumentarea acestei decizii”, a explicat procurorul Alexandra Lăncrănjan.

Context. Pe 3 martie, CCR a emis decizia 136/2021 prin care a declarat neconstituțional articolul 539 din Codul de Procedură Penală:

„Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate

(1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.

(2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei.”

Potrivit deciziei RIL (recurs în interesul legii) nr. 15 din 2017 a Înaltei Curți, un inculpat – arestat preventiv și achitat ulterior – trebuia să deschidă un nou proces prin care să se stabilească dacă decizia de arestare a fost nelegală.

Or, decizia CCR 136/2021 înlătură acest obstacol și spune că un inculpat arestat inițial, dar achitat ulterior, poate cere despăgubiri doar în baza deciziei de achitare.

”În cazul în care se dovedește, printr-o ordonanță de clasare/hotărâre judecatorească definitivă, că acuzația în materie penală adusă persoanei este neîntemeiată, limitările severe aduse libertății individuale a acesteia trebuie să fie compensate”, a arătat CCR în decizia 136/2021.

Curtea Constituțională a arătat că inclusiv inculpații condamnați definitiv, dar a căror arestare preventivă este ulterior considerată nelegală (ca urmare a unor dezincriminări sau anulări de probe), pot solicita despăgubiri.

”Pentru existenţa dreptului la despăgubire nu are relevanţă dacă ulterior inculpatul este condamnat definitiv pentru infracţiunea pentru care s-a dispus măsura privativă de libertate. Acest aspect poate fi, eventual, luat în considerare la stabilirea cuantumului despăgubirilor, dar nu în ceea ce privește existenţa dreptului, deoarece textul art.539 din Codul de procedură penală nu condiţionează dreptul la despăgubire de stabilirea nevinovăţiei persoanei respective”, a arătat CCR.

Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi de către judecătorii constituționali Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Marian Enache, Daniel Morar, Mona Pivniceru, Gheorghe Stan și Attila Varga. Magistrat asistent a fost Karoly Benke.

Judecătoarele numite la CCR de președintele Klaus Iohannis, Livia Doina Stanciu și Simina Tănăsescu, au avut o opinie minoritară. Ele s-au opus declarării neconstituționale a articolului 539 CPP pentru că ”extinderea cazurilor de răspundere civilă delictuală obiectivă a statului dincolo de sfera de aplicare a noțiunii autonome de eroare judiciară (…) este și trebuie să rămână în competența exclusivă a legiuitorului”, adică a Parlamentului.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR