UPDATE Ioana Băsescu a solicitat instanței continuarea procesului penal fără să țină cont de deciziile CCR privind prescripția/ Avocații celorlați inculpați au solicitat însă încetarea procesului penal ca urmare a deciziilor CCR referitoare la prescripție

UPDATE 16 februarie, ora 14:00 Instanța a respins cererea DNA de suspendare a procesului până la decizia CJUE privind (ne)aplicarea deciziilor CCR pe prescripție. La dezbaterile pe fond, procurorii au solicitat majorarea pedepselor pentru inculpați, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare.

De cealaltă parte, apărarea a solicitat încetarea procesului penal ca urmare a deciziilor CCR privind prescripția, cu excepția Ioanei Băsescu care a cerut continuarea procesului pentru a-și dovedi nevinovăția, potrivit acelorași surse.

Instanța a decis să amâne pronunțarea pentru data de 16 martie 2023.

Știrea inițială

Pledoariile finale ale acuzării şi apărării ar putea avea loc pe 16 februarie 2023 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procesul finanţării campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu din 2009 în care fiica cea mare a fostului preşedinte, Ioana Băsescu, a fost condamnată, la fond, la 5 ani de detenţie, iar fostul ministru Elena Udrea la 8 ani de închisoare.

Apărarea va solicita încetarea procesului penal ca urmare a deciziilor CCR privind prescripţia, a declarat pentru G4media.ro, Silvia Uscov, unul dintre avocaţii Elenei Udrea.

„În principiu, ar trebui să rămânem în pronunțare pe solicitarea noastră de încetare a procesului penal ca urmare a faptului că a intervenit prescripția răspunderii penale.

De menționat e că, oricum, în acest dosar intervenise deja din 2021 prescripția răspunderii penale conform Vechiului Cod penal, deci fără aplicarea deciziilor CCR recente, pe 5 din cele 7 infracțiuni de care este acuzată (Elena Udrea – n.r.), dar vom solicita aplicarea Noului Cod penal cu deciziile CCR pentru a se constata prescrisă răspunderea pentru toate cele 7 infracțiuni.

De asemenea, vom solicita și să nu se aplice măsura confiscării speciale deoarece, conform jurisprudenței CEDO, atunci când lipsește o hotărâre prin care să se stabilească vinovăția sau nevinovăția unei persoane nu se poate aplica confiscarea specială. Nu poti, pe de o parte, să închizi dosarul fără a mai analiza dacă persoana e vinovată sau nevinovată, iar, pe de altă parte, să îi confiști anumite sume, adică să îi aplici, totuși o sancțiune penală, chiar dacă nu o pedeapsă cu închisoarea.

Am formulat și o cerere de sesizare a Curții Constituționale în acest sens, dar sperăm că ÎCCJ va aplica direct jurisprudența CEDO, așa cum am văzut că aplică jurisprudența CJUE, cel puțin în cauzele d-nei Udrea”, a declarat avocata Elenei Udrea, Silvia Uscov pentru G4media.ro.

Potrivit unor surse judiciare, DNA ar putea solicita suspendarea procesului până când Curtea de Justiție a UE se va pronunța cu privire la întrebările formulate de Curtea de Apel Brașov într-unul dintre dosarele fostului președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu:

Dacă să aplice sau nu deciziile CCR privind prescripția în condiţiile în care dosarul vizează fapte de corupţie, iar România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE să combată corupţia? Detalii aici.

La termenul trecut din decembrie, DNA a solicitat instanţei supreme să sesizeze CJUE cu întrebări similare, dar instanţa a respins cererea DNA.

Completul de la Înalta Curte care judecă dosarul finanţării campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu din 2009 este alcătuit din judecătoarele Rodica Cosma (vicepreședinte al ÎCCJ), Anca Alexandrescu și Adriana Ispas.

Context 1. Daniel Morar, fostul șef al DNA pe vremea președintelui Traian Băsescu și fost judecător la CCR numit de președintele Băsescu, a fost raportor în cazul deciziei CCR privind prescripția din mai 2022, cu alte cuvinte a fost cel care scris decizia care produce acum efecte de încetare a proceselor penale. Între timp, Morar a devenit avocat.

Context 2: Pe 2 martie 2021, judecătoarea Curții de Apel București, Claudia Jderu, le-a condamnat pe Elena Udrea la 8 ani de detenție, iar pe Ioana Băsescu la 5 ani de închisoare cu executare pentru mai multe fapte. Decizia judecătoarei Jderu a fost atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acum, judecătoarea Jderu se află pe lista de 3 juriști propuși de Guvernul României pentru a ocupa postul de judecător CEDO revenit țării noastre.

Elena Udrea a fost condamnată pentru 2 infracțiuni de instigare la luare de mită și 3 infracțiuni de instigare la spălare de bani, iar Ioana Băsescu pentru o faptă de instigare la delapidare și două fapte de instigare la spălare de bani.

Context 3. Potrivit DNA, în decembrie 2009, Ioana i-ar fi cerut directorului de la Oil Terminal, Silviu Wagner, să achite ”o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an”.

Pe 30 decembrie 2009, Oil Terminal ar fi încheiat cu o firmă controlată de Ioana Băsescu un contract fictiv de publicitate în valoare de 419.000 lei.

Pe 16 februarie 2010, Oil Terminal a virat firmei controlate de Ioana Băsescu suma de 119.000 lei, ”diferența de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziția inculpatului Wagner Silviu Ioan, ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans”.

DNA acuză faptul că serviciile de publicitate nu au fost prestate, Oil Terminal ”neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi și nu mai achiziționase niciodată publicitate de asemenea valoare).

Mai mult, firma “prestatoare” nu desfășurase anterior activități comerciale semnificative și nu avea experiență relevantă în domeniul publicității.”

Mai departe, potrivit DNA, pe 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma controlată de Ioana Băsescu ar fi virat 100.000 lei către o altă firmă a lui Giovanni Francesco, iubitul fiicei președintelui la acea vreme.

”Între cele două societăți nu au existat în realitate nici un fel de operațiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracționale a banilor proveniți din prejudicierea societății de stat reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan”, susține DNA.

Potrivit procurorilor, în februarie 2010, cuplul Ioana Băsescu – Giovanni Francesco a folosit acești bani pentru o excursie în Cuba.

În dosarul disjuns, procurorii l-au acuzat pe Giovanni Francesco și de evaziune fiscală și o altă faptă de spălare bani.

Astfel, pe 1 iulie 2009, italianul a încheiat ”un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală și punerea la dispoziție de echipamente și aparatură audio-video”.

În schimbul acestor servicii, firma lui Francesco a încasat 2.500.000 lei.

Potrivit DNA, ”veniturile și taxa pe valoarea adăugată nu se regăsesc în declarațiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei și impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei)”.

DNA acuză faptul că Ioana Băsescu l-a instigat pe Giovanni Francesco să folosească suma obținută din evaziune ”pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfășurată în cursul anului 2009 pentru alegerea președintelui României”.

Mai departe, potrivit DNA, între octombrie și noiembrie 2009, Ioana Băsescu l-ar fi determinat pe Giovanni Francesco ”să realizeze operațiuni fictive prin care suma de 735.098 lei provenită din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală a fost transferată către trei firme, pentru a achita servicii prestate în cadrul campaniei electorale în favoarea unui candidat la alegerile prezidențiale.

Transferurile au fost intermediate de către Udrea Elena Gabriela și Băsescu Ioana, care i-au comunicat lui Francesco Giovanni – Mario datele societăților către care urmau să fie efectuate plățile”.

În dosar este acuzat de mărturie mincioasă și favorizarea infractorului și jurnalistul Dan Andronic, însă el a fost achitat la fond.

Potrivit procurorilor, pe 22 septembrie 2016, fiind audiat la DNA, Andronic ar fi mințit în legătură cu ”împrejurările esențiale ale cauzei” și ”a urmărit să îngreuneze tragerea la răspundere penală a inculpatelor Udrea Elena Gabriela și Băsescu Ioana”.

Andronic ar fi susținut că suma de 668.304 lei primită în noiembrie – decembrie 2009 de la firmele lui Giovanni Francesco ”reprezintă prețul unor servicii de consultanță fără legătură cu campania electorală, că aceste servicii nu s-au mai prestat, dar că nu a putut restitui sumele încasate deoarece nu a reușit să îl mai contacteze pe Francesco Giovanni – Mario. De asemenea, a susținut că Udrea Elena Gabriela și Băsescu Ioana nu au avut nicio implicare în realizarea acestor plăți și că, pe parcursul cercetărilor, nu a avut nicio discuție cu acestea.

Din probele administrate rezultă însă că cele două contracte au un caracter fictiv, iar transferurile au fost realizate la cererea lui Udrea Elena Gabriela și Băsescu Ioana pentru plata serviciilor de consultanță politică prestate candidatului de către Andronic Dan Cătălin și de o societate străină, iar după declanșarea cercetărilor Andronic Dan Cătălin a transmis copia unui contract către Băsescu Ioana, prin intermediul lui Udrea Elena Gabriela, pentru a fi folosit în fața autorităților.

Societățile administrate de Francesco Giovanni – Mario nu aveau angajați, cifra de afaceri și obiectul de activitate nu implicau achiziția de servicii de consultanță, iar asociații și administratorul nu îl cunoșteau pe Andronic Dan Cătălin. Totodată, după încasarea banilor, Andronic Dan Cătălin a transferat către societatea străină de consultanță suma de 125.000 USD, reprezentând comision de succes pentru câștigarea alegerilor”, a arătat DNA.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.