Cursa pentru stațiile spațiale private se accelerează / Prima lansare este prevăzută în 2026

Evoluțiile din sectorul spațial – lansatoarele reutilizabile ale SpaceX și obiectivul declarat de a reveni pe Lună, apoi de a explora Marte – creează un val de interes pentru sectorul privat, care se orientează către fabricarea și punerea pe orbită a stațiilor spațiale.

NASA, care dorește să se descarce de gestionarea acestui tip de infrastructură, trebuie să aloce în 2026 un buget cuprins între 1 și 1,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea stațiilor spațiale comerciale, potrivit boursorama.com.

Un cilindru de patru metri diametru și zece metri lungime: iată Haven-1, proiectul companiei americane Vast, lansat în cursa nebună pentru construirea primei stații spațiale private din lume. Cu un interior din panouri de lemn și o cupolă largă de observare terestră, Haven-1, a cărei lansare este prevăzută în mai 2026, a fost concepută pentru a fi „confortabilă”, a explicat pentru AFP, în marja Web Summit de la Lisabona, Andrew Feustel, fost astronaut al NASA, acum consilier la Vast.

„Va avea o durată de viață de trei ani, timp în care intenționăm să trimitem de patru ori o echipă de patru persoane”, continuă Andrew Feustel, care a petrecut peste 200 de zile în spațiu de-a lungul carierei sale. Cu sediul în California, compania fondată în 2021 de miliardarul din domeniul criptomonedelor Jed McCaleb, își propune să înlocuiască în cele din urmă Stația Spațială Internațională (ISS), care urmează să fie scoasă din funcțiune în 2030, cu Haven-2, o versiune mai mare a Haven-1.

Vast are concurenți serioși, precum Axiom Space, Voyager Space, care colaborează cu Airbus, și compania lui Jeff Bezos, Blue Origin, care colaborează cu Sierra Space.

Toți speră să obțină o finanțare de la NASA, cuprinsă între 1 și 1,5 miliarde de dolari, pentru dezvoltarea stațiilor spațiale comerciale, care urmează să fie alocată în aprilie 2026.

„Calendare agresive”

„Există o voință politică. Agențiile spațiale nu mai vor să gestioneze infrastructura” ISS, rezumă pentru AFP Ugo Bonnet, director general al Spaceflight Institute, care oferă cursuri de formare pentru viitorii astronauți ai zborurilor private cu echipaj uman.

NASA dorește în special să se concentreze pe proiectele sale de misiuni cu echipaj uman pe Lună și de explorare a Marte, unde se află în competiție cu China.

O adevărată gură de oxigen pentru companiile private. „Există mulți actori care vin cu calendare foarte agresive”, recunoaște Roberto Angelini, director științific și de explorare la Thales Alenia Space.

Joint venture-ul dintre Thales și compania italiană Leonardo construiește cele trei module presurizate ale viitoarei stații Axiom Space, care ar putea fi operațională începând cu 2028, și a semnat un parteneriat pentru a colabora potențial la fabricarea stației Orbital Reef a Blue Origin. Thales Alenia Space a fabricat deja jumătate din modulele presurizate ale ISS. Provocarea sa rămâne însă „să rămână competitivă în termeni de preț”, explică Roberto Angelini.

Ce model economic?

NASA cheltuiește între 3 și 4 miliarde de dolari pe an pentru a menține ISS pe orbită, dintre care două treimi pentru realimentare.

Apariția lansatoarelor reutilizabile ale SpaceX a revoluționat însă sectorul, reducând costurile de transport și deschizând calea pentru aceste proiecte de stații spațiale private. Vast intenționează astfel să trimită Haven-1 pe orbită cu racheta Falcon 9 a companiei lui Elon Musk, în timp ce astronauții „privați” ai Axiom Space vor călători la bordul capsulei sale Crew Dragon.

„Acum 15-20 de ani, un kilogram trimis în spațiu costa 60.000 de dolari”, subliniază Ugo Bonnet. „Când Starship, lansatorul SpaceX, va fi operațional în 2030, vom ajunge la mai puțin de 200 de dolari pe kilogram”, adaugă el.

Cu toate acestea, operarea unei stații spațiale comerciale va reprezenta o sumă colosală. „Nu sunt sigură de rentabilitatea lor pe termen lung”, comentează pentru AFP Béatrice Hainaut, cercetătoare în politici spațiale la Institutul de Cercetare Strategică al Școlii Militare.

Cu toate acestea, actorii mizează pe o creștere a cererii din partea guvernelor și a sectorului privat pentru a genera venituri. Vast prevede astfel că 85% din veniturile misiunilor sale cu echipaj uman vor proveni de la agenții guvernamentale, iar 15% de la clienți privați. Este vorba de a deveni „un furnizor de servicii” nu numai pentru Statele Unite, ci și pentru alte țări care doresc „să-și trimită astronauții pe orbita terestră joasă pentru a se antrena și a face cercetare”, a explicat Andrew Feustel.

Republica Cehă și mai mult de zece țări și-au exprimat interesul de a colabora cu Vast, potrivit acestuia.

În ceea ce privește clienții privați, departe de turismul spațial, el are în vedere institute de cercetare, spitale și companii care doresc să facă experimente sau să fabrice produse în spațiu.