Cum se vede revolta cadrelor medicale din România în presa franceză: Trimiși la moarte cu mâinile goale

Unii au semnat petiții, alții s-au îndreptat spre rețelele de socializare pentru a-și striga revolta, câteva zeci au demisionat până acum.

“Avem două combinezoane pentru 12 angajați”, a rezumat dr Lorena Ehim, șefa departamentului AȚI de la spitalul din Orăștie (centru) care și-a prezentat demisia luni. “Nu măști, nu mănuși, nu dezinfectant, nimic.Totul este pe economie. Ni s-a promis material, dar când va veni?”, se revoltă într-un interviu pentru AFP o angajată de la spitalul din Râmnicu Sărat (est) care a cerut să rămână anonimă de teama sancțiunilor. Reportajul AFP a fost preluat în presa din Franța, unde au emigrat mii de medici români.

Măștile care protejează contra coronavirusului “nici nu știm cum arată”, regretă ea.

La Suceava (nord-est), spitalul județean a fost închis după ce a devenit principalul focar epidemic din țară, cu 30 de morți înregistrați marți și 400 de cazuri recenzate din care jumătate sunt medici și infirmiere. În acest oraș de 100.000 de locuitori situat aproape de frontiera ucraineană, mulți emigrați recent întorși din Italia sau din Franța au contribuit la răspândirea virusului. Orașul a fost pus în carantină la incepurul săptămânii.

”Lipsa de încredere în sistem”

Deși își dezaprobă colegii care demisionează, președintele ordinului medicilor, Gheorghe Borcean, declară pentru AFP că “înțelege” disperarea din mediul medical. Nu e atât o frică (de contaminare, n. red.) cât o lipsă de încredere în sistem”, spune el.

Potrivit lui, această epidemie, al cărei vârf este așteptat pe la jumătatea lui aprilie, a îndreptat reflectoarele spre efectele subfinanțării sănătății publice, cronică de zeci de ani. “Din cele circa 400 de spitale publice românești, abia vreo 50 sunt la înălțime”, apreciază el.

De la intrarea în UE în 2007, circa un sfert din medicii români s-au stabilit în Europa de vest. România, țară cu 19 milioane de locuitori, are una din cele mai slabe densități medicale din UE. La spitalul din Hunedoara (centru), nu materialele de protecție și dezinfectanții lipsesc cel mai mult, ci medicamentele, a spus medicul Carolina Radu pentru site-ul presacurata.ro. “Am spus: de acord – devenim spital de prima linie, dar dați-ne medicamente, nu avem”, spune ea.

Unele spitale au mers până la a refuza bolnavi bănuiți a fi purtători de coronavirus, temându-se de o contaminare a întregului spital. O decizie “pasibilă de sancțiuni penale”, a avertizat guvernul.

Confruntat cu riscul unei hemoragii în cadrul personalului medical, ministerul sănătății a luat în calcul să interzică demisiile, apoi s-a răzgândit. “Nu un ordin de ministru va convinge un medic să rămână și să lupte, ci mai curând aprovizionarea cu echipamente de protecție”, a recunoscut noul ministru al sănătății, Nelu Tătaru, numit săptămâna trecută după proasta gestionare reproșată predecesorului său.

Personal medical acuzat

Fronda lumii medicale nu produce numai înțelegere. Dr Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), estimează că nu toți medicii sunt la înălțimea situației.

Punctul lui de vedere corespunde părerii multor cetățeni, care acuză un personal medical lipsit de empatie față de pacienți sau prea înclinați să ia șpagă într-o țară în care practica mitei este curentă.

Președintele Klaus Iohannis a făcut apel la unitatea sfântă: “știm că întâmpinați dificultăți, dar sunteți în prima linie și ne îndreptăm spre voi cu speranță și încredere”, a spus el personalului medical, dând asigurări că materialele vor fi furnizate repede.

Sursa: 7sur7.be/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu