Cum protestele împotriva genților de firmă și plimbărilor cu elicopterul au aruncat Mongolia într-o criză politică și au provocat demisia prim-ministrului

Mongolia a fost aruncată într-o nouă criză politică, după ce prim-ministrul țării și-a anunțat demisia în urma protestelor care au durat săptămâni întregi, provocate de ostentația bogăției familiei sale, relatează CNN.

Tinerii mongoli au ieșit în stradă în capitală pentru a exercita presiuni asupra prim-ministrului Oyun-Erdene Luvsannamsrai, care a pierdut luni votul de încredere în guvernul său, înainte de a demisiona, potrivit agențiilor internaționale de știri.

Mongolia democratică este o țară fără ieșire la mare, cu doar 3,5 milioane de locuitori, situată între giganții autoritari China și Rusia, iar ultima criză politică a pus din nou sub semnul întrebării stabilitatea democrației din această țară.

Mașini de lux, genți de firmă

Protestele au fost declanșate de postări pe rețelele de socializare care au devenit virale, arătând cererea în căsătorie fastuoasă a fiului de 23 de ani al prim-ministrului și stilul lor de viață aparent extravagant, care includea plimbări cu elicopterul, un inel scump, genți de firmă și o mașină de lux.

S-au intensificat suspiciunile cu privire la modul în care fiul a acumulat o astfel de avere, mai ales că prim-ministrul Oyun-Erdene a făcut campanie electorală prezentându-se ca provenind dintr-o familie rurală, nu bogată.

„Fără surse vizibile de venit, afișarea genților de lux, a călătoriilor private și a stilului de viață extravagant era o palmă peste față pentru cetățeanul mongol obișnuit”, a declarat Amina, 28 de ani, membră a grupului de protest Ogtsroh Amarhan (Demisia este ușoară).

Amina, care a dorit să folosească un singur nume din motive de securitate, a spus că protestele depășesc postările de pe rețelele sociale în care se etalează bogăția, care, potrivit ei, sunt simptomatice pentru o decuplare tot mai mare între elita conducătoare și oamenii obișnuiți.

Furia este alimentată de creșterea costului vieții, inflația galopantă în urma războiului Rusiei în Ucraina și poluarea sufocantă din capitală, unde locuiește jumătate din populație.

„Costul vieții în Mongolia a crescut vertiginos – mulți oameni plătesc aproape jumătate din venitul lunar în taxe, în timp ce abia reușesc să acopere cheltuielile cu alimentele, chiria sau utilitățile. Majoritatea nu mai trăiesc de la salariu la salariu – trăiesc de la împrumut la împrumut, de la datorie la datorie”, a spus ea.

Protestatarii s-au adunat în piața centrală Sükhbaatar din capitala Ulaanbaatar, în fața Palatului Guvernului, aproape zilnic timp de două săptămâni, cerând lui Oyun-Erdene să-și facă publice finanțele și să demisioneze.

Biroul prim-ministrului a calificat acuzațiile de nereguli financiare ca fiind „complet nefondate”.

„Prim-ministrul face declarații financiare regulate anual, în conformitate cu legea mongolă”, a declarat biroul într-o declarație pentru CNN.
Corupție

De zeci de ani, Mongolia se luptă cu corupția endemică, iar protestele izbucnesc adesea din cauza acuzațiilor că oficialii corupți și liderii de afaceri se îmbogățesc cu fonduri publice.

În 2022 au izbucnit proteste de amploare în urma unui scandal de corupție care implica deturnarea a miliarde de dolari din cărbune destinat Chinei.

„Vreau o societate echitabilă, în care oamenii obișnuiți să aibă voce și în care funcționarii publici să fie trași la răspundere. Văzând atâta inegalitate, nedreptate și aroganță din partea celor aflați la putere, m-am simțit obligată să iau atitudine”, a declarat Ariunzaya Khajidmaa, în vârstă de 23 de ani, locuitoare din Ulaanbaatar, care s-a alăturat protestelor împreună cu bebelușul ei de două luni.

O parte din frustrarea publicului se datorează faptului că, chiar și atunci când cazurile de corupție sunt urmărite penal, acestea sunt soluționate lent de sistemul judiciar, ceea ce îi determină pe unii să pună la îndoială independența justiției.

Indicele Freedom House din 2024 arată că „corupția și influența politică în activitatea zilnică a judecătorilor rămân motive de îngrijorare”.

„Dacă ne uităm la indicele de corupție, acesta a scăzut. Una dintre explicații este că, deși prim-ministrul a dezvăluit multe cazuri de corupție, nu s-a întreprins nimic. Așadar, acum toată lumea se uită la sistemul judiciar”, a declarat Bolor Lkhaajav, analist politic și comentator mongol.
Care este poziția prim-ministrului?

Prim-ministrul a încercat să salveze guvernul său de coaliție, iar parlamentul, numit Marele Khural de Stat, a organizat luni un vot de încredere.

Oyun-Erdene nu a reușit să obțină suficiente voturi, iar parlamentul a anunțat ulterior într-o declarație că acesta a demisionat, au raportat Reuters și Associated Press. Mass-media de stat chineză a raportat, de asemenea, că prim-ministrul a demisionat.

Oyun-Erdene și fiul său s-au prezentat la agenția anticorupție din Mongolia, iar prim-ministrul a declarat că va demisiona dacă ancheta va descoperi nereguli.

CNN a contactat biroul prim-ministrului pentru a obține un comentariu.

„Vârful icebergului”

Protestele sunt doar „vârful icebergului”, a declarat Jargalsaikhan Dambadarjaa, un comentator politic și prezentator mongol, care a subliniat unele dintre schimbările economice majore din țară.

Oyun-Erdene, care a fost reales pentru un al doilea mandat în 2024, promisese să diversifice economia țării, care depinde de industria minieră, reprezentând aproximativ un sfert din PIB.

Mongolia are zăcăminte uriașe de cărbune, cupru, aur și fosforit, iar aproximativ 90% din exporturile de cărbune ale Mongoliei sunt destinate Chinei.

Guvernul de coaliție al lui Oyun-Erdene a anunțat anul trecut 14 noi mega-proiecte pentru stimularea creșterii economice, inclusiv conexiuni feroviare transfrontaliere și o extindere majoră a energiei regenerabile.

Una dintre măsurile politice emblematice ale lui Oyun-Erdene a fost înființarea unui fond național de avere, care, potrivit guvernului, avea ca scop redistribuirea averii țării către populație.

Legea privind Fondul Suveran de Avere, aprobată de parlament în aprilie, permite guvernului să dețină o participație de 34% în minele considerate a avea zăcăminte minerale strategice, ceea ce înseamnă că sunt vitale pentru economia și dezvoltarea țării.

În prezent, există 16 astfel de situri, iar profiturile vor fi virate în fond, o parte din ele fiind alocate în beneficiul populației mongole, inclusiv prin asistență financiară, asistență medicală, educație și locuințe, potrivit postului public de televiziune Montsame.

Măsura nu a fost bine primită de elita bogată și puternică din sectorul minier al țării.

„Acești oameni sunt acum pe punctul de a-și pierde puterea – sume uriașe de bani – care a creat o inegalitate enormă în țară. Așadar, ei luptă până la moarte împotriva acestui guvern”, a spus Jargalsaikhan.

O democrație între doi giganți autocrați

Mongolia este o democrație parlamentară de la revoluția democratică din 1991. Însă, de atunci, mai multe guverne au fost răsturnate, iar liderii au fost înlocuiți.

Această instabilitate i-a determinat pe unii mongoli să creadă că puterile președintelui Khurelsukh Ukhnaa, care este șeful statului, ar trebui extinse. În prezent, președintele poate exercita doar un mandat de șase ani.

„În acest mozaic, cei care susțin puterea prezidențială argumentează că, dacă ne uităm la Rusia și China, acestea sunt puteri prezidențiale unipersonale și sunt foarte stabile. Ei spun că am încercat acest sistem parlamentar și se pare că nu funcționează. Aceasta este ideea lor”, a spus Jargalsaikhan.

Khurelsukh a afirmat în repetate rânduri că nu dorește să schimbe democrația parlamentară din Mongolia. Cu toate acestea, unii cred că modificarea constituției pentru a extinde durata mandatului prezidențial este în discuție.

„Este un moment foarte crucial, un moment foarte delicat, și este o altă încercare pentru democrația noastră”, a spus Jargalsaikhan. „Libertatea vine numai odată cu sistemul parlamentar… Dacă nu facem asta, vom fi o altă economie eșuată, o națiune eșuată”.

Într-o declarație, biroul prim-ministrului a afirmat că „a existat o încercare deliberată de a submina” reformele guvernului de coaliție printr-o „campanie ostilă” care ar „îndepărta Mongolia de democrația parlamentară și ar reda puterea și bogăția unui grup restrâns, motivat de interese personale”.

Analiștii spun că Mongolia trebuie să demonstreze că poate avea o guvernare stabilă, astfel încât să poată atrage investiții străine mai ample și să-și reducă dependența economică de China și Rusia.

Anul trecut, Khurelsukh l-a primit pe președintele rus Vladimir Putin într-o vizită oficială în Mongolia, vizită condamnată de Ucraina. Aceasta a fost prima vizită a lui Putin într-o țară membră a Curții Penale Internaționale, care emisese un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru crime de război.

„Multe guverne privesc Mongolia ca pe o oază de democrație între Rusia și China, așa că vor să aibă încredere în noi, dar, în același timp, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate și stabilitate pentru ca alte guverne să poată spune că Mongolia se îndreaptă în direcția bună”, a afirmat Bolor.

Cei care protestează în stradă spun că sunt sătui de jocurile politice și vor să vadă îmbunătățiri concrete în viața lor de zi cu zi.

„Vrem măsuri anticorupție mai puternice, funcționari publici care să respecte standardele etice și un sistem care să garanteze că nimeni nu este mai presus de lege”, a spus Ariunzaya.

„Este timpul ca guvernul să asculte cetățenii și să ia măsuri semnificative și durabile, nu doar să ofere promisiuni.”