G4Media.ro

Cum încearcă să rezolve Franța problema îmbătrânirii centralelor nucleare

Cum încearcă să rezolve Franța problema îmbătrânirii centralelor nucleare

Franța este una din țările europene care deține tehnologia energiei nucleare, folosită și în scopuri civile pentru producerea de energie electrică. După rezoluția din 1956, spre sfârşitul anilor ’70, au fost activate primele centrale, Franța devenind astfel un stat care nu numai că își satisface nevoile energetice, dar care reușește să obțină şi un surplus pentru a-l vinde în străinătate.

Unul dintre cumpărători este Italia, a cărei piață energetică depinde foarte mult de producția nucleară franceză, scrie Il Giornale, citată de Rador.

Când au fost construite primele uzine, durata medie de viață estimată a reactoarelor a fost de patruzeci de ani, astăzi centralele franceze atingând vârsta critică indicată de proiectanți.

Cu toate acestea, Franța nu pare dispusă să-și închidă centralele şi efectuează de zor teste pentru a evalua posibilitatea ca acestea să rămână în funcțiune cel puțin încă 15 ani, până în 2035.

De fapt, până la acea dată, în planul de dezvoltare al guvernului francez ar trebui să se ajungă la o scădere cu 30% a producției de energie din uraniu, într-un interval de timp care va permite demontarea centralelor mai vechi.

Riscurile întreținerii deficitare

Ceea ce face Franța nu este nimic altceva decât un program de întreţinere a centralelor care vizează să extindă durata de viață a fiecărui reactor, pentru a continua să producă energie electrică la capacitate maximă.

În acest fel nu se înlocuiesc centralele nucleare, ci doar componente, în speranța că structura principală poate rămâne solidă.

Un fapt care se datorează mai ales eșecului noilor proiecte de centrale nucleare, cum ar fi cea aflată în construcție în Flamanville. Deși ar fi trebuit să coste cu puțin peste trei miliarde și să devină activă în 2012, lucrările au costat guvernul francez peste 12 miliarde de euro și nu există nicio posibilitate ca centrala să fie activă înainte de 2023.

Potrivit Le Monde, cauza ar fi pierderea cunoștinţelor într-un sector care a fost în expansiune cu mai bine de 20 de ani în urmă. Consecinţele sunt că Franța continuă să se bazeze pe vechile centrale nucleare, punând în pericol nu numai mediul, dar și viața oamenilor care lucrează sau trăiesc în vecinătatea uzinelor.

SURSA: Il Giornale/ Rador/ Traducerea: Cătălina Păunel

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. „Consecinţele sunt că Franța continuă să se bazeze pe vechile centrale nucleare, punând în pericol nu numai mediul, dar și viața oamenilor care lucrează sau trăiesc în vecinătatea uzinelor.”
    Centralele nucleare nu pun mediul si viata oamenilor in pericol mai mult decit alte tipuri de centrale electrice, mai ales comparativ cu cele pe carbuni. Ba, daca e sa ne uitam la statistici (dar de ce am face-o, e mai usor sa ne aliniem gindirii comune promovata de unii interesati) energia nucleara e chiar cea mai nepoluanta si mai putin periculoasa dintre modurile „clasice” de generare.
    Sau poate va intrebati cine are interesul ca energia nucleara sa dispara din Europa? Vinzatorii de gaze, de exemplu, vi se par unii care ar vrea asa ceva?

    • Sunt interese foarte mari ca Franța, care are cam 90% din energie generată nuclear, din hidro, vânt și soare, adică carbon-neutral, să nu exporte nu numai energie în EU dar să nu cumva să exporte modelul său de independență energetică completă. Că, dacă devine EU independentă energetic, cum PLM să-l mai pupi în qr pe Putin? Cum să se mai închine la regele din est atâtea guverne dacă ar avea energie pe doi lei din Franța sau produsă în grădina lor?

  2. Pentru comparatie, poluarea radioactiva de la centralele pe carbuni este enorma. Cu umorul britanic de rigoare, Walter Marshall, seful la vremea respectiva al CGEB (Central Electricity Generating Board) din Anglia, prezenta aceasta problema in parlamentul britanic:

    I have to inform you that yesterday the C.E.G.B. released about 300 kilograms (660 pounds) of radioactive uranium, together with all of its radioactive decay products, into the environment.

    Furthermore we released some 300 kilograms of uranium the day before that. We shall be releasing the same amount of uranium today, and we plan to do the same tomorrow.

    In fact, we do it every day of every year so long as we burn coal in our power stations. And we do not call that “radioactive waste.” We call it coal ash.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.