Cum au fost folosite normele UE de protecție a datelor în încercarea de a cenzura presa, inclusiv în România

La doi ani de la lansarea lor, s-a constatat că normele UE de protecție a datelor sunt abuzate pentru a li se pune botniță jurnaliștilor din Ungaria, România și Slovacia, conform unei cercetări recente, scrie EUobserver, citată de Rador.

Iar în Polonia au fost vizate ONG-uri, după ce unul dintre ele a oferit posibilitatea de căutare în baza de date publice a registrului judiciar național.

Cunoscute drept Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), normele UE au fost lăudate pentru protecția dreptului la intimitate, dar și pentru promisiunea lor de a impune amenzi usturătoare pentru violarea lor de către marile companii tehnologice și alții.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Însă unele autorități naționale s-au folosit de ele și pentru a intimida și cenzura presa. Printre acestea se numără șefa autorității de protecție a datelor din Slovacia, Soňa Pőtheová.

În decembrie ea a amenințat cu o amendă de 10 milioane de euro o publicație de investigații cehă (Investigace.cz) în cazul în care nu și-ar fi dezvăluit sursele anonime.

„Pőtheová a abuzat clar de puterea ei și a hărțuit jurnaliști”, a declarat luni într-un e-mail Beata Balogova, redactor șef al celui mai mare ziar independent din Slovacia, Sme.

Investigace.cz a obținut o filmare cu Marian Kočner, suspectat a fi creierul din spatele asasinării jurnalistului Ján Kuciak. Filmarea îl arată pe Kočner instalând o cameră în biroul fostului procuror general al Slovaciei, Dobroslav Trnka.

Pőtheová a fost somată în aprilie să demisioneze de parlamentul slovac, în urma acestei afaceri.
Însă Balogova afirmă că Pőtheová nici n-ar fi trebuit să primească funcția de la bun început, având în vedere că anterior lucrase împreună cu Kočner.

„Cazul Pőtheová arată cum anteriorul guvern a subestimat masiv chestiunea protecției datelor și potențialul ei de abuz”, a declarat Balogova.

Mai mulți politicieni din Slovacia au atacat și ziarul Sme, pretinzând că le-a fost violat propriul drept la protecția datelor personale.

Ziarul scrisese despre relațiile lor cu Kočner și publicase fragmente de conversații purtate prin aplicațiile Threema or Viber.

Access Now, un ONG internațional, a ajuns la concluzii similare.

Într-un raport publicat luni a afirmat că unele autorități publice abuzează de lege pentru a obstrucționa jurnalismul și a submina munca societății civile.

Estelle Massé, analistă la Access Now, o consideră pe Pőtheová din Slovacia unul dintre cele mai alarmante cazuri legate de GDPR.

Ea a declarat că Comisia Europeană trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că autoritățile nu abuzează de GDPR.
„Dacă nu se iau măsuri pentru a se gestiona și elimina asemenea comportamente, libertatea presei și dreptul la protecție datelor sunt în pericol, întrucât GDPR ar putea ajunge în cele din urmă să fie perceput drept un instrument al oprimării, în ciuda faptului că este fix opusul”, a declarat Massé, într-un e-mail.

Slovacia nu e singura țară.

În 2018 autoritatea de protecție a datelor din România a amenințat niște jurnaliști (n.red: cazul Rise Project) cu o amendă de 20 de milioane de euro în caz că nu urmau să-și dezvăluie sursele.

Reporterii descoperiseră legături între Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat aflat la guvernare, și o companie românească implicată în fraude masive.

Autoritatea de protecție a datelor din România a pretins că forțarea jurnaliștilor să-și dezvăluie sursele „nu e probabil să violeze secretul profesional al jurnaliștilor”, întrucât sursa informațiilor lor era o valiză.

În Ungaria, pe de altă parte, GDPR a fost folosit pentru a forța subsidiara locală a revistei Forbes să retragă din circulație o ediție care conținea lista celor mai bogați oameni din Ungaria.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, un ONG din New York, a declarat că GDPR nu trebuie folosit drept o unealtă împotriva jurnaliștilor.

„Dacă legislația UE e folosită abuziv pentru a-i ajuta pe cei care vor să cenzureze, atunci soluționării acelor lacune trebuie să i se acorde prioritate mare”, a declarat într-un e-mail Tom Gibson, reprezentantul ONG-ului în Europa.

În ce-o privește, Comisia Europeană a observat că Articolul 85 din GDPR stipulează că statele UE trebuie să „asigure excepții sau derogări” pentru acele cazuri în care astfel de date sunt procesate „în scopuri jurnalistice”.

Sursa: EUobserver/ Rador/ Traducere: Andrei Suba/ Sursa Foto: Facebook/ Viktor Orban