G4Media.ro

FOTO Cum arată  monumentul dedicat Trianonului de la Budapesta, care nu mai…

FOTO Cum arată  monumentul dedicat Trianonului de la Budapesta, care nu mai poate fi inaugurat din cauza epidemiei / Perspectiva celui mai mare ziar de limbă germană din Elveția despre ”Rușinea de la Trianon”

Noua configuraţie de după primul război mondial a Europei Centrale şi de Est nu a adus stabilitate. Ungaria oscilează până azi între mitul sacrificiului, naţionalism şi integrare regională, scrie Neue Zurcher Zeitung, citată de Rador, într-un articol intitulat ”Ruşinea de la Trianon: Cum apasă de un secol o pace nedreaptă asupra Ungariei şi a vecinilor săi”.

Noul monument de la Budapesta dedicat Trianonului este gata. Însă inaugurarea sa plănuită pentru 4 iunie, exact la 100 de ani de la semnarea după primul război mondial a Tratatului de pace cu acelaşi nume, va fi amânată din cauza epidemiei de coronavirus.

Dat fiind că din acelaşi motiv graniţele ungare sunt închise, se poate presupune doar pe baza unor descrieri şi imagini cât de impozant este “Monumentul apartenenţei naţionale” realizat cu aproximativ 15,2 milioane de franci elveţieni.

O rampă de piatră lungă de 100 metri îi conduce pe vizitatori de-a lungul numelor tuturor localităţilor din fostul regat al Ungariei spre focul etern înconjurat de un cuboid masiv din granit. În dreptul statelor care s-au născut din 1920 pe acest teritoriu se găsesc rupturi adânci.

Sursa Foto: Tamas Wachsler/Flickr

Gábor Egry, conducătorul ştiinţific al Institutului budapestan pentru istorie politică, sugerează că drumul către flacăra eternă evocă vechi practici creştine. “În Evul mediu, credincioşii ocoleau biserica pe un drum al pelerinilor.” Eva Kovacs de la Institutul Wiesenthal din Viena pentru studierea holocaustului apreciază că structurra modernistă şi rampa evocă monumente ale holocaustului.

Prezentarea propriilor victime în relaţie cu celelalte grupuri etnice constituie un model cunoscut care nu este propriu numai politicii memoriale a Ungariei. În februarie, primul ministru Viktor Orbán a numit „Dictatul de pace de la Trianon” drept “o condamnare la moarte”: „Nu există in întreaga istorie nicio altă naţiune care să fi supravieţuit unei asemenea pierderi de sânge”.

Aici are dreptate cel mult în sens figurat: Ungaria a pierdut în urma Tratatului după primul război mondial peste 70% din teritoriul său şi 62% din populaţia sa.

Faptul că este vorba despre o nedreptate este în mare măsură incontestabil. Istoricul Arnold Suppan vede în tratatele de la Versailles, din care a făcut parte şi cel de la Trianon, un dictat al marilor puteri, în care Franţa a jucat rolul principal.

După eşecul din primul război mondial jumătatea ungară a Imperiului habsburgic a fost împărţită între şase state: cele mai mari teritorii le-au obţinut România, Cehoslovacia şi Iugoslavia de mai târziu, iar teritorii mai mici au revenit Poloniei şi Austriei.

Cu sprijinul concret al Franţei armatele acestor noi ţări refăcute sau întărite au ocupat încă din 1918 acele teritorii pe care le considerau a fi destinate lor. Parisul şi alţi aliaţi occidentali au sprijinit distrugerea Imperiului habsburgic, deoarece au vrut să slăbească Germania şi vedeau în statele est-europene o zonă tampon împotriva Uniunii Sovietice.

Principiul autodeterminării susţinut de Woodrow Wilson cu ajutorul unor voturi naţionale privind apartenenţa naţională nu a ajuns să fie aplicat decât cu puţine excepţii.

Statului naţional al Ungariei, slăbită după terminarea războiului de revoluţii şi dependentă întrutotul de Occident din punct de vedere economic, i-au rămas doar 8 din cei 21 milioane de locuitori de odinioară. Trei milioane de etnici maghiari au deveniut minorităţi în ţările învecinate, mai ales în regiunile Transilvania şi Banat.

Cu toate acestea Ungaria nu a fost o victimă nevinovată – deşi Budapesta încerca în 191l să împiedice Viena de la a declara război împotriva Serbiei. “Ungaria s-a dizolvat de-a lungul acelor linii de conflict care existau deja înainte de 1918”, scrie istoricul elveţian pentru Europa de Est, Oliver Jens Schmitt.

În calitate de etnie dominantă în regat, pătura conducătoare maghiară a demarat după “compromisul” din 1867 referitor la politica limbii, naţionalităţilor şi educaţiei, un curs dur de asimilare. Năzuinţele spre emancipare şi autonomie ale minorităţilor etnice au fost înăbuşite.

Faptul că ţărilor din regiune le vine atât de greu să se descurce cu moştenirea lor multietnică, constituie o consecinţă directă a Trianonului. În timp ce noile state au continuat în mare parte oprimarea minorităţilor, în Ungaria s-a impus sub “administratorul imperial” Miklós Horthy un regim reacţionar al cărui obiectiv cel mai important era recucerirea teritoriilor pierdute. Acest lucru i-a şi reuşit parţial între 1938 şi 1941, fiind un aliat apropiat al lui Adolf Hitler.

Ungaria a devenit pajul teroarei germane în Europa de Est. Însă după ce şi-a dat seama în 1944 că războiul a fost pierdut şi a încercat să încheie un armistiţiu cu aliaţii, Wehrmachtul a ocupat Ungaria. Împreună cu aliaţii lor locali, naţional-socialiştii i-au omorât pe cei mai mulţi evrei maghiari care mai rămăseseră în viaţă după valurile de deportare repetate.

Ungaria a ajuns sub ocupaţie sovietică. În multe ţări din regiune au domnit timp de mai mulţi ani condiţii similare unor războaie civile, care au dus la noi deportări şi crime în masă, mai ales în rândul minorităţilor etnice. În Blocul răsăritean comunist pacificat cu forţa Trianonul a devenit tabu.

Era inoportun să se vorbească despre minorităţi în afara graniţelor; o parte a etnicilor maghiari trăia în Uniunea Sovietică, iar Budapesta era nevoită să întreţină relaţii bune cu aceştia, la fel şi cu cei din Cehoslovacia, România şi Iugoslavia.

Însă tensiunile creşteau în continuare. Când în anii ‘80 dictatorul român Nicolae Ceauşescu a gonit din ţară prin distrugerea vieţii rurale zeci de mii de maghiari, acest lucu a provocat în 1988 la Budapesta prima demonstraţie de masă care nu fusese organizată de regim.

Abia după destrămarea Blocului răsăritean şi în cursul apropierii de UE au început să se îmbunătăţească relaţiile Ungariei cu statele învecinate – cel puţin în aparenţă, cum consideră Schmitt: „Trianonul nu a creat o nouă ordine, ci a dus la crearea unor state mici în Câmpia Panonică, state care dăinuie şi astăzi, situaţie care nu a putut fi rezolvată cu adevărat prin integrarea europeană.”

Tocmai în perioade de criză Trianonul ar putea fi o resursă care ar putea fi activat rapid în politica Ungariei, apreciază Eva Kovacs. După schimbare mitul sacrificiului a favorizat afirmarea forţelor de extremă dreaptă, iar criza economică din 2008 a ancorat-o în fluxul politic, ceea ce a contribuit major doi ani mai târziu la victoria electorală a lui Viktor Orbán.

Faptul că în 2011, când ţara sa a preluat preşedinţia Comisiei Europene, Orbán a adus la Bruxelles un covor cu harta Ungariei Mari, a deranjat mai multă vreme statele vecine, mai ales că în acelaşi timp Ungaria introdusese şi acordarea dublei cetăţenii pentru aparţinătorii minorităţii maghiare.

De atunci au obţinut cetătenia ungară 1,1 milioane dintre ei, constituind un grup electoral important pentru partidul de guvernământ Fidesz. Prin intermediul unor investitori apropiaţi de guvern, media de stat, partide şi programe şcolare, Ungaria şi-a construit o puternică influenţă în statele vecine.

În orice caz, relaţia cu noii cetăţeni nu este lipsită de tensiuni. Un prim vot despre dubla cetătenie a eşuat în 2004 şi din cauza unei campanii care i-a denunţat pe etnicii maghiari drept forţă de muncă est-europeană ieftină. Această respingere nu a dispărut, spune Gábor Egry „Deşi majoritatea îi consideră drept parte a aceleiaşi comunităţi culturale, sunt văzuţi şi ca o concurenţă nedorită pe piaţa muncii şi în sistemul social.” Pentru economia Ungariei, care suferă între timp de pe urma unei acute lipse a forţei de muncă, sutele de mii de imigranţi constituie totuşi o importantă resursă.

Când vine vorba despre Trianon, guvernul ungar este mult distanţat de agitaţia sa naţionalistă, fără a mai vorbi despre revizionismul gata de acţiune din perioada interbelică. După cum spune Gábor Egry, „este foarte atentă să acţioneze mult mai puţin provocator faţă de vecini, ca în trecut”.

Ungaria vrea să se profileze în rolul unui actor regional, ca o voce cu greutate în cadrul grupului de la Visegrad cu Polonia, Cehia şi Slovacia, sau în calitate de promotor al extinderii UE în Balcanii de Vest. Conflicte, cum a fost cazul celui recent aprins cu România, nu prea se potrivesc aici.

Chiar şi Eva Kovacs, care are relaţii strânse familiale la Komarno şi Kosice din Slovacia şi petrece mult timp în zona de frontieră, remarcă faptul că aici s-a creat un spaţiu social şi economic bine organizat. „Cooperarea care funcţionează bine, constituie un câştig pentru tări. Totuşi, în opinia publică ungară apare aproape doar pierderea.”

Egry observă şi în monumentul de la Budapesta o curioasă disproporţie între mitul sacrificiului şi realitatea trăită. Acesta ar trebui să stea mărturie pentru apartenenţa naţională, însă reproduce doar o hartă a Ungariei Mari cu nume maghiarizate.

Nu exclude doar alte grupuri etnice, ci şi pe acei cetăţeni, bărbaţi şi femei, care au emigrat. Deci nu corespunde propriei semnificaţii. Însă despre aceste contradicţii abia dacă se vorbeşte: iar cu excepţia unei legături emoţionale negative faţă de „Trianon” şi cunoştinţele legate de legăturile istorice, interesul manifestat în Ungaria este foarte mic.

Dar nici nu este nevoie de mai mult, spune Kovacs. „Trianonul este o metaforă care nu exprimă doar pierdere şi nostalgie, ci şi sentimentul de a fi fost lăsat de izbelişte de către Europa.” Din această suprapunere de naţionalism, nostalgii-fantomă imperiale şi o încrengătură regională pentru formarea unei identităţi coerente, nu rămâne decât o provocare.

Sursa: Neue Zurcher Zeitung/ Rador/ Traducerea: Imola Stănescu/ Sursa Foto: Tamas Wachsler/Flickr

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

29 comentarii

    • @Bandholtz:
      Poate fi vorba de victime colaterale dar in exemplele date mai sus de @George e vorba clar de masacre, mai intai pt ca se reintorceau de acolo de unde plecasera si pe urma pt ca erau nevoiti din nou sa plece !

      PS. Este clar vorba in septembrie 1940 si respectiv in septembrie si octombrie 1944 de RAZBUNARE ! Asa ca nu are cum sa se puna !

    • Bandholtz – se pune, cum sa nu se puna.. orice masacru, orice derapaj si orice crima nejustificata trebuie sa conteze. Nu am spus ca noi suntem mai buni sau sfinti, dar spun ca prea se arunca naționaliștii populisti de politicieni in declaratii si manipulari, fara sa discute deschis si transparent. Sunt rani deschise de ambele parti, persoane si destine neimpacate, iar ei profita si le adancesc.

    • De ce plang, oare, ungurii lui V Orban dupa teritoriile pierdute? Le-au cumparat cu bani cash cumva? Fiindca in mod sigur acele teritorii nu le-au adus cu ei din Asia de unde au navalit, la fel ca alte triburi migratoare. Ungurii le-au luat prin rapt in momentul in care erau mai puternici decat cei de la care le-au rapit. Asa fiind situatia, era firesc sa le piarda odata si odata, in momentul in care vor fi invinsi. Cat putea sa mai dureze exploatarea crunta a acestor popoare?
      Cand esti minoritar, la nivelul asa zisei Ungarii Mari, in raport cu intreaga populatie din teritoriul respectiv, este cinica de-a dreptul pretentia sa vrei sa domini in continuare acele popoare, sa nu recunosti nici macar la ananghie ca nu meritai sa le exploatezi in continuare.
      In articolul despre Trianon, d-l Tamas Miclos a redat cu acuratete situatia(de atunci si de acum), incat orice discutii suplimentare devin de prisos.
      V. Orban, cu veleitatile lui de mare lider regional,este, in fapt, un escroc: cultiva drogul Trianonului doar pentru a-si fideliza cat mai multi cetateni, fiindca el nu are alte argumente valabile ca sa convinga populatia sa sustina partidul sau.
      Si inca ceva: popoarele din teritoriile pierdute n-au mai vrut sa faca parte din acelasi stat cu ungurii si au luat initiativa desprinderii. Dragoste cu sila nu se poate.
      E drept, nici noi nu ne putem lauda ca avem lideri mai breji, dimpotriva…..

    • Se pune, dar totusi compara numarul de morti dintr-o parte si din cealalta, sa vedem cum stam.

  1. Minciuni maghiare.
    Ungaria nu exista pana in 1920, deci nu avea ce teritorii sa piarda. Sau se refera la Imperiul Austro-Ungar?!?

    Intre timp Ungaria a mai pierdut un …al 2-lea Razboi Mondial incheiat cu tratatele de pace de la Paris. Asa ca…

    • Da, ciudat. Dupa batalia de la Mohacs din 1526, Ungaria a incetat sa fie de facto o tara independenta. Ideea ca a fost un regat e falsa. Dupa ocupatia otomana, din secolul 18, capitala a fost la Viena iar „regii”, de fapt imparati, au apartinut dinastiei Habsburgice. Datorita tratatului de la Trianon Ungaria a devenit din nou indepedenta. Vrea Ungaria sa se prezinte drept mostenitoare a imperiului Austro-Ungar, un lucru pe care Austia nu il face? Ciudata comemorare.

    • Elveţienii n-au de unde să se informeze! Muzeul Naţional de Istorie al României e în reparaţii din 2002, iar Biblioteca Digitală a Bucureştilor a fost scoasă de pe net în anul Centenarului Marii Uniri. Search Magyar Elektronikus Könyvtár english şi de întrebat deputaţii noştri şmecheri dacă tineretul român va avea un instrument similar înainte de terminarea autostrăzii Bucureşti-Chişinău în probabil 2069.

    • O istorie de familie. Dupa ocupatia Ardealului, familia tatalui meu sa refugiat de la Targu-Mures la Timisoara. Au lasat totul si au plecat findca au fost considerati iredentisti romani de catre autoritatile maghiare. Dupa ce au ajuns la Timisoara, sora lui mai mare a inceput scoala. Cand a fost intrebata „Cum te cheama?” a raspuns „Da”. Nu stia o boaba romaneste. Singura limba pe care o vorbeau era maghiara. Consider ca tatal meu a fost un nationalist roman convins. Poate lucrurile astea ar trebui sa fie reamintite celor care ridica monumente comemorative.

  2. Va iertam pentru tot dar daca o sa se mai intample o singura data sa profitati di toleranta si bunele noastre intentii o sa fiti desfiintati.

  3. Vor trebui sa adauge si un monument inchinat tratatului de la Paris,de dupa al doilea razboi mondial…poate si pentru momentul Helsinki…

  4. Asdfg tu despre ce vorbesti??

  5. „Egry observă şi în monumentul de la Budapesta o curioasă disproporţie între mitul sacrificiului şi realitatea trăită. Acesta ar trebui să stea mărturie pentru apartenenţa naţională, însă reproduce doar o hartă a Ungariei Mari cu nume maghiarizate.”

    Deci, in stilul sau nationalist-heirupist si agresiv, V.Orban a trantit ditamai monumentul, fara nicio legatura simbolica si afectiva cu spiritul natiunii maghiare, ci a incercat iar sa faca pe desteptul etaland o fosta harta a Ungarie Mari, cu denumiri maghiare pt localitati definitiv pierdute de fostul Imperiu.

  6. Fericirea ta nu se poate clădi pe nefericirea altora și pe crimă.Mai devreme sau mai târziu roata se întoarca.Budapesta a știut demult să se facă urâtă nu numai de populațiile nemaghiare din teritoriu ci și de ceilalți.O serie de regi cruzi și nu neapărat foarte deștepți plus o liotă de funcționari care se mișcau doar când gloata le da foc la castele au copt Trianonul cu mult înainte a se întâmpla.Ady Endre știa asta, Bartholdi o știa deasemeni iar Doja a simțit-o pe pielea lui, smulsă cu cleștele.Ip și Trăsnea nu apar pe monument, deși ar trebui.O istorie cinstită e mult mai bună decât orice propagandă.O țară numită Ardeal, poate, deși improbabil, un județ al Ungariei, în nici un caz.Și nu numai pentru români.

  7. Va sa ziCA CA Ungaria a ramas cu 8 milioane din cele 21 de milioane de cetateni. AdiCA CUm ar veni a PIERDUT 13 MILIOANE de cetateni din care DOAR 3 ERAU MAGHIARI. RESUTL DE 10 fiind …straini. CU ASTA AM SPUS TOT despre „nedreptatea” suferita de Ungaria in 4 iunie 1920=TRIANON. NU mai precizez ca aia 8 MILIOANE de cetateni ramasi in frontierele Ungariei NU ERAU TOTI MAGHIARI, ca sa fie FOARTE CLAR.

  8. Crezi ca doar la Ip si Treznea au fost asemenea atrocitati? iata,la Turda ,in 1944,24 septembrie .18 romani ( 13 COPII,4 FEMEI si un BATRAN) care se adapostisera sub un pod sunt ucisi de soldati ai armatei maghiare…13 copii,intre care si sugari…(vezi „Masacrul de la Harcana,Turda”)-sunt foarte multe astfel de crime,trecute sub tacere

    • G4media nu a scris vreodata despre IP si Traznea, dar azi a scris 7 articole despre Trianon, Ungaria, UDMR… AJUNGE!!!

    • Evident ca nu trebuie sa uitam de Ip si Treznea si nici de Mihăilă Cofariu si propaganda marsava declansata de unguri atunci in lume.
      Imi place sa-mi amintesc si de Pelaghia Roşu.

  9. Hey Viktor Orban, cry me a river.

    Cu provocari sa nu culegi furtuna.

  10. Au fost crime pe toată întinderea Ardealului, în Voivodina și prin Cehia de atunci.Un bătrân din Ip cu care am lucrat în tinerețe mi-a povestit o grozăvie de atunci.Era ungur, omul dar după ce l-a văzut pe copilul de 4 ani al vecinilor înjunghiat l-a blestemat pe Horthy și toată armata lui.I-a fost atât de rușine că e ungur că n-a mai vorbit ungurește ani buni .Spunea că încă visează scena după aproape 50 de ani. L-am admirat pe Orban pentru politica internă dar cred că nu e prea deștept când are grijă să-și îndepărteze eventualii aliați în vremuri tulburi ca astea.Sper să-i dea Domnul minte.

  11. Cred că lucrurile nu trebuiesc lăsate așa.Îmi amintesc cum povestea că micuțul stătea în genunchi cu capul într-o legătură de tulei.L-a strigat de două ori și când n-a primit răspuns, s-a dus sa-l ridice.Atunci s-a răsturnat copilul pe o parteși i-a văzut gaura-n piept și ochii deschiși.M-a impresionat atunci și mă impresionează și acum.Politica e o mizerie.

  12. Bine Marcelus daca e sant sau nu patriot asta.i problema ta? Eu cred in ce spun ,altfel taceam daca credeam ca era nevoie, imi asum responsabitatea celor spuse si ca mine gandesc 80% dintre romani ,repet ,,Daca ungurii o sa continuie cu iredentismul si complexele de inferioritate,aroganta si rasismul bine cunoscut si nu.si vor accepta si asuma greselile si.si vor permite ce nu este permis v.a veni momentul cand Transilvania isi va capata granitele asa cum era cand ati luat.o ucigand bastinasii,atentie ca noi va toleram dar totul are o limita.

  13. Dementa devine colectiva la nația hungureasca. E primul pas spre auto dizolvare…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.