ONU acuză Rusia de noi crime de război şi împotriva umanităţii în Ucraina: Atacuri sistematice cu drone şi deportări forțate în Georgia a populației ucrainene

Rusia efectuează sistematic atacuri cu drone pe frontul ucrainean şi deportări – chiar şi în locuri îndepărtate precum Georgia – ca strategie de relocare forţată a populaţiei ucrainene, comiţând astfel crime de război şi crime împotriva umanităţii, denunţă un raport al ONU dat publicităţii luni, informează agențiile de știri France Presse şi EFE, citate de Agerpres.

Comisia internaţională independentă de anchetă a ONU cu privire la Ucraina a concluzionat că Rusia a comis crime de război prin deportarea şi transferul de civili din zonele ocupate în regiunea Zaporojie (sud).

„Autorităţile ruse au coordonat sistematic acţiuni destinate alungării civililor ucraineni din locurile lor de reşedinţă, efectuând în acest scop atacuri cu drone, precum şi procedând la expulzări şi transferuri”, se afirmă în raport.

De la începutul ofensivei sale, Rusia a lansat aproape zilnic drone şi rachete asupra Ucrainei, care a răspuns prin lovituri împotriva teritoriului rus, dar cu mult mai puţin mijloace şi ţintind cu precădere rafinării şi uzine militare, într-o încercare de a submina maşinăria de război a Moscovei.

Comisia de experţi – creată de Consiliul ONU pentru drepturile omului în contextul invaziei pe scară largă declanşată de Rusia în Ucraina în februarie 2022 -a concluzionat încă de la sfârşitul lunii mai că atacurile ruse cu drone asupra unei zone de peste 100 km în regiunea ucraineană Herson (sud) constituiau o crimă împotriva umanităţii „de ucidere”.

Anchetatorii ONU au extins acum această acuzaţie la un spaţiu mult mai larg, acoperind „peste 300 km” de-a lungul fluviului Nipru, prin regiunile Dnipropetrovsk, Herson şi Nikolaev. Mai mult, ei consideră că aceste atacuri constituie „o crimă împotriva umanităţii de transfer forţat al populaţiei”.

„De peste un an, forţele armate ruse efectuează atacuri cu drone împotriva unei game extinse de ţinte civile”, cum ar fi persoane, locuinţe, puncte de distribuţie umanitară şi infrastructuri energetice esenţiale, constrângând „mii de persoane să fugă” din locurile natale.

Trupele ruse „ţintesc în mod deliberat civili şi obiective civile”, lovind chiar ambulanţe şi pompieri, denunţă comisia.

„Atacurile sunt parte a unei strategii coordonate de a-i alunga pe civili din aceste teritorii (…) semănând teroarea în rândul populaţiei”, acuză raportul.

Decizia Moscovei de a alunga civilii ucraineni din zonele ocupate în regiunea Zaporojie în 2022 şi 2023 „constituie crime de război de deportări şi transferuri”, afirmă Comisia ONU.

Acele persoane au fost forţate să meargă 10-15 km printr-o „zonă operaţională extrem de periculoasă” pentru a ajunge la liniile ucrainene, se arată în raport.

Din 2024, civili ucraineni au fost deportaţi din regiunea Zaporojie în Georgia, via Rusia, cu interdicţie de intrare pe teritoriul rus care cuprinde – potrivit Moscovei – şi regiunile ucrainene anexate pentru o perioadă în general cuprinsă între 20 şi 40 de ani, subliniază documentul ONU.

În numeroase ocazii, înainte de aceste deportări şi transferuri forţate, victimele au fost reţinute, torturate, iar documentele lor au fost confiscate, „cauzând un impact psihologic grav” şi „demonstrând un profund dispreţ pentru viaţa şi demnitatea umană”, se arată în raport.

Comisia a mai declarat că a primit şi plângeri privind comiterea de către forţele ucrainene a unor atacuri asupra unor ţinte civile în zonele ocupate de Rusia, deşi nu a emis nicio concluzie pe această temă, deoarece nu a beneficiat de niciun fel de cooperare din partea autorităţilor ruse în investigarea problemei.

Creată în martie 2022 la scurt timp după invazia rusă în Ucraina, Comisia, care nu vorbeşte în numele Naţiunilor Unite, nu a fost recunoscută de Moscova şi nu a beneficiat de niciun ajutor din partea autorităţilor ruse în timpul investigaţiei faptelor expuse.

La realizarea acestui raport, anchetatorii mandataţi de ONU au audiat 226 de persoane (117 femei şi 109 bărbaţi), printre care victime, martori, autorităţi locale, personal medical şi din serviciile de urgenţă şi umanitare, şi a examinat peste 500 de înregistrări video.